”Declar zero toleranță oricărei manifestări de violență”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI - Realizator: Daniela Petrican
Realizator: Ministrul justiției, Alina Gorghiu, a declarat că lupta împotriva fenomenului drogurilor necesită efort comun și a adăugat că numărul de procurori care se ocupă în prezent de dosarele referitoare la droguri este unul foarte redus. De asemenea, suntem aproape de începutul unei noi sesiuni a Parlamentului, iar în atenție se află proiectul de lege al ministrului justiției cu privire la extinderea ordinului de protecție. Despre acestea discutăm cu invitata "Apelului matinal", ministrul justiției, Alina Gorghiu. Bună dimineața!
Alina Gorghiu: Vă salut pe toți, bună dimineața!
Realizator: Ce înseamnă această extindere a ordinului de protecție?
Alina Gorghiu: Vă mulțumesc că abordați această temă, pentru că vorbim de un proiect complex și e foarte important pentru societatea românească în care vedem fapte de violență destul de constant prezentate, unele dintre ele, în media, agresiv. Acest proiect de lege combate practic orice fel de manifestare prin care se incită la violență, la ură, la discriminare, pentru că toate aceste fapte au o dinamică îngrijorătoare. Am analizat statistica pentru această emisiune, pentru acest interviu și pot să vă spun, de exemplu, că în primele șase luni ale acestui an au fost 73 de sesizări cu privire la săvârșirea acestei infracțiuni. Sper să avem ocazia să discutăm despre hate speech mult mai pe larg, cu altă ocazie, însă, trecând la violență, e un subiect față de care societatea noastră uneori e tolerantă. Prin proiectul de lege care ajunge în Parlament acum, în toamnă, declar zero toleranță oricărei manifestări de violență. Până acum, ce se întâmpla conform legislației din România? Avea protecție doar victima care este agresată de membrii familiei. Aveam reglementată violența în familie. Noi, de astăzi, schimbăm această paradigmă și extindem ordinul de protecție în felul următor: dăm posibilitatea aplicării rapide acestei instituții în orice caz de pericol iminent în cazul unei violențe. Să vă dau principiile care au stat la baza elaborării acestei legi, pentru că sunt două și veți înțelege exact modificările pe care le prevede. O dată, statul român, adică noi toți cei care guvernăm și care populăm instituțiile statului, avem obligația și datorăm practic oricărui cetățean același grad de protecție în fața unei amenințări, indiferent că ești rudă sau nu cu agresorul. Și doi, atunci când ai la dispoziție un mecanism care funcționează, cum este acesta al ordinului de protecție, un mecanism eficient care salvează vieți, n-are voie ca el să fie ținut de statul român la nivel de nișă, el trebuie practic extins. Și în momentul de față, acest mecanism funcționează, așa cum vă spuneam, prin componenta ordin de protecție. Şi a doua componentă pe ca publicul larg o cunoaște, denumită brățara electronică. În realitate este o monitorizare, o supraveghere electronică a agresorilor. În concret, noua lege va proteja orice categorie de victimă a violenței, indiferent de agresor. Și putem vorbi despre violență în mediu online, putem vorbi despre violență pe stradă, putem vorbi de violență la locul de muncă, de ce nu, chiar în interiorul orice instituții în care funcționăm. Dacă îmi permiteți, până în 30 de secunde, vreau să vă dau câteva exemple, ca să înțeleagă cei care ne ascultă, care exemple de fapte se pot încadra la acte de violență, potrivit noii legi. Hărțuirea online, de exemplu, dacă primiți mesaje instigatoare la ură, sunteți urmărit online sau amenințați cu scopul de a fi umiliți, speriați, reduși la tăcere, sunteți victima unui act de violență și atunci vă încadrați în textul de lege. Dacă ai fost agresat fizic, de exemplu, în fața unui bloc de un vecin care este scandalagiu, care are probleme cu alcoolul sau, de exemplu, ați fost agresat de colegul de facultate, atunci vei avea tot dreptul din lume să ceri ordin de protecție. Sau putem avea, în alte situații, un coleg de serviciu hărțuitor, care nu înțelege ce înseamnă 'Nu' și te urmărește, te apelează telefonic multiplu, la ore nepotrivite - iarăși, un caz de hărțuire și de violență care se încadrează în textul de lege. Vă mai dau un exemplu care este des întâlnit și care la momentul acesta se regăsește în textul de lege: colega de serviciu sau o amică la școală îți fură pozele intime din telefon și le publică peste tot pe internet, le trimite cunoscuților. Evident că vei putea să ceri ordin de protecție, pentru că te încadrezi în textul de lege. Sunt destul de multe lucruri acoperite prin această extindere a ordinului de protecție și mi-aș dori ca în dezbaterile din Parlament, colegii mei, societatea civilă să vină cu îmbunătățiri, astfel încât să nu existe vreun caz, vreun exemplu de violență din societate care să nu fie acoperit prin textul de lege.
Realizator: Da, cu siguranță vom mai vorbi despre acest proiect de lege. Haideți să discutăm puțin și despre consumul de droguri care a luat amploare în România, din păcate. Unde greșim până la urmă?
Alina Gorghiu: E limpede că undeva se greșește, probabil că în aplicarea legii, așa cum a tras concluzia și Ministerul de Interne, prin prezentarea raportului în cazul punctual de pe litoral. Din păcate, cazul nu e izolat, e o problemă care se tot repetă. Am văzut la Brăila cazul unei femei drogate la volan care a ucis o fetiță de 3 ani, un caz extrem de tragic. Am văzut la Alba același exemplu cu un bărbat cu o alcoolemie foarte mare la volan; tot așa, a distrus viața a trei tineri. Sunt foarte multe situații care nu țin exclusiv de inconștiență. Întrebarea pe buzele tuturor în aceste zile este: "cum prevenim aceste tragedii?". Iar cea mai facilă soluție nu este cea a anulării permisului de conducere pentru o anumită perioadă pur și simplu. Va trebui să facem o discuție mult mai amplă în societatea românească, care are componente multiple: o dată, partea de educație care ține de prevenirea acestor fapte, pentru că școala românească e obligată, mai devreme sau mai târziu, să pună pe tapet, la modul foarte serios, subiectul; părinți, profesori, familii, va trebui să avem efort conjugat. Partea de legislație o vom actualiza de fiecare dată când va fi nevoie și am văzut propunerile pe care colegul meu, domnul Predoiu, le-a anunțat aseară. Sunt modificări ale legislației care țin de ridicarea permisului de conducere, în cazul în care ești prins la volan sub influența alcoolului sau sub influența altor substanțe. Sigur că această legislație poate fi permanent îmbunătățită. Poți să confiști mașina, dacă este o mașină, un vehicul în care au fost descoperite droguri, poți, de asemenea, să anulezi...
Realizator: Putem vorbi și de pierderea pe viață a dreptului de a avea permis, în cazul celui drogat?
Alina Gorghiu: Nu știu dacă pe viață, pentru că trebuie analizat dacă din punct de vedere constituțional poți să interzici cuiva pe viață să aibă acest drept, dar pe un număr semnificativ de ani. Vă garantez că se poate rezolva această problemă. Cât este pedeapsa acum - ca să ne lămurim - în momentul acesta, dacă cineva este prins conducând sub influența alcoolului sau sub influența altor substanțe, pe lângă faptul că are închisoare de la 1 la 5 ani sau amendă, poate să-și ia permisul la 6 luni sau la 1 an înapoi, ceea ce e un interval de timp foarte, foarte scurt. Sigur, se poate propune anularea permisului și imposibilitatea de a da examen din nou pe următorii 3 ani de zile, pe următorii 5 ani de zile. Ministerul de Interne este titularul acestor modificări pe legislație rutieră și am văzut că au în vedere clar această modificare. Însă gândiți-vă că mai e obligatoriu ceva. Trebuie să ne gândim, în mod cert, dacă persoana care a săvârşit această faptă, condus sub influenţa alcoolului sau a drogurilor, chiar dacă nu are nici un fel de consecinţă gravă, pur şi simplu îl prinde în trafic cu alcoolemie peste 0,80 de grame alcool pur în sânge, sau sub influenţa unor substanţe psihoactive, ce facem cu acea persoană. Pentru că la momentul acesta nu are nici o obligaţie să urmeze un program de consiliere legată de această dependenţă a lui, această slăbiciune care poate să producă la un moment dat consecinţe grave. Şi atunci căutăm cele mai bune soluţii şi analizăm legislaţia în materie, să vedem dacă putem să obligăm consumatorii să urmeze un program de consiliere. E limpede că dependenţa aceasta şi de alcool şi de droguri e o maladie, însă consumatorii au nevoie de ajutor specializat. Nu putem miza exclusiv pe pedeapsa închisorii cu executare, aceasta nu e o soluţie general valabilă, ci va trebui să gândim, repet, această soluţie a statului pe mai multe dimensiuni.
Realizator: Ați trimis de curând o îndrumare procurorului general, care vizează intensificarea activității privind combaterea drogurilor. În ce constă această îndrumare?
Alina Gorghiu: Ministrul justiției, oricare el, are posibilitatea, conform legislației, să înainteze îndrumări procurorului general atunci când consideră că o tematică este extrem de importantă și sensibilă în societatea românească. Partea de criminalitate organizată e un subiect care a făcut agenda acestor zile, acestor săptămâni, dar, din păcate, subiectul trafic și consum de droguri ne macină. A luat amploare acest fenomen și atunci sigur că am considerat că este un moment bun ca atenția, resursele de orice natură ale Parchetului General, prin DIICOT și nu numai, să se canalizeze spre rezolvarea acestor mari dosare. Parchetul General este cel care e implicat în acest moment în mai multe spețe, în mai multe dosare foarte importante, partea de droguri prin DIICOT, traficul de droguri prin DIICOT. Și fac o singură mențiune, ca să înțelegeți că această activitate dă roade și procurorii sunt foarte concentrați în soluționarea spețelor. Anul trecut au capturat peste 1.000 de tone de droguri în România. Este un lucru relevant, mai ales că activitatea DIICOT se derulează cu 14 procurori...
Realizator: Foarte puţini.
Alina Gorghiu: ... /în/ structura centrală care se ocupă de antidrog și secția droguri și la nivel teritorial mai sunt, de asemenea, în fiecare structură procurori care se ocupă și de droguri și de altă tematică.
Realizator: Şi cum poate crește numărul de procurori care se ocupă de cazurile legate de droguri?
Alina Gorghiu: În permanență sunt identificate soluții. Procurorii de la DIICOT trebuie să îndeplinească condiții mai speciale decât mulți alți. E vorba de vechime în profesie, de experiență. Doamna procuror șef Albu în permanență caută soluții pentru a identifica resursă umană specializată pe care să o aducă în cadrul DIICOT. I-am oferit tot suportul în aceste discuții. Pe măsură ce identifică nevoi, fie de mărire de schemă de personal, fie alte nevoi, alte resurse, are în Ministerul Justiției un partener.
Realizator: Mai am o întrebare pentru dvs.: este legislația fermă pentru a preveni situații de genul celor de la Crevedia? Nu vă întreb despre cazul în sine, pentru că este o anchetă în curs, ci despre prevenirea unor tragedii.
Alina Gorghiu: Întrebarea este atât de general încât nu pot să vă ofer la rigoare un răspuns. Legislație există. Știți, în România, de fiecare dată când se întâmplă o tragedie, o nenorocire, un dezastru, ne aruncăm imediat în cel mai facil răspuns, și anume: nu e legislație. Să știți că legislație de foarte multe ori există. Avem mii de legi, zeci de mii de legi, de acte normative, ordonanțe, hotărâri de guvern ș.a.m.d.. În cele mai multe cazuri, problema nu este existența sau inexistența legislației, ci aplicarea legii - luați cazul de la 2 Mai, tragedia de pe litoral și multe altele -, problema este legată de maniera în care instituțiile statului controlează și aplică prevederile legale, maniera în care statul uneori este permisiv și sunt anumite persoane în instituții care nu-și îndeplinesc atribuțiile așa cum trebuie. Desigur că trebuie întărită și legislația acolo unde se constată că sunt lacune, dar tare mi-aș dori să fim mai mai aspri atunci când analizăm aplicarea legii mai în litera și în spiritul ei, astfel încât genul acesta de de breșe care nasc drame pentru anumite familii, care nasc tragedii pentru societatea românească să nu se mai întâmple.
Realizator: Vă mulțumesc pentru prezența la Radio România Actualități. Invitata "Apelului matinal" a fost ministrul justiției, Alina Gorghiu. De asemenea, ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a anunțat aseară concluziile raportului Corpului de control în legătură cu modul în care poliția a intervenit în tragedia din localitatea 2 Mai. El a spus că în Constanţa bătălia cu criminalitatea a fost pierdută în ultimii 5 - 10 ani, astfel că întreaga structură organizatorică a Inspectoratului Judeţean de Poliţie va fi desfiinţată şi reclădită. Şeful Poliţiei Judeţene Constanţa, Adrian Glugă, a demisionat. De asemenea, Cătălin Predoiu a lansat ideea testării antidrog a elevilor de către personal medical în şcoli dacă elevul manifestă vizibil comportament caracteristic consumului de droguri. Testarea se va face doar cu acordul părinţilor.