Decizia în cazul cetăţeanului maghiar Mikola Bela, amânată
Procuratura a solicitat declararea ca indezirabil a cetăţeanului maghiar Mikola Bela pentru manifestări xenofobe însă Curtea de Apel a amânat luarea unei decizii.
Articol de Radiojurnal, 17 Martie 2014, 18:57
Curtea de Apel a amânat, pentru joi, o decizie în cazul cetăţeanului maghiar, care, la cererea Procuraturii, ar trebui declarat indezirabil.
Acuzarea susţine că Mikola Bela, cetăţean maghiar cu domiciliul la Târgu Mureş, a avut manifestări xenofobe, antisemite şi a desfăşurat activităţi împotriva ordinii constituţionale.
Potrivit corespondentului RRA de Mureş, Mikola Bela locuieşte în oraş de trei ani şi ar mai avea drept de şedere încă doi.
Deşi cu o prezenţă discretă la diversele manifestări, presa susţine că ar fi şeful unei grupări numite Garda Ungară din Ardeal. Mai multe informaţii, de la Emil Groza.
Organizaţia Garda Ungară a fost înfiinţată în anul 2007, de liderul Partidului de extremă-dreapta, Jobbik, Gabor Vona, şi a fost înregistrată ca asociaţie culturală şi pentru păstrarea tradiţiilor cu scopul declarat de a contribui printre altele la o autoapărare fizică şi spirituală a maghiarilor.
Asociaţia pusese bazele mişcării Garda Ungară fără statut juridic, dar care avea în jur de 2000 de membri.
Manifestări extremiste
Mai multe marşuri ale membrilor Gărzii Ungare îmbrăcaţi în uniforme negre, organizate în unele sate locuite în principal de etnici romi, au stârnit indignarea reprezentanţilor societăţii civile şi autorităţilor statului.
După un astfel de marş organizat în luna decembrie a anului 2007 în localitatea Tatárszentgyörgy, Procuratura din Budapesta a decis să ceară în instanţă dizolvarea organizaţiei Garda Ungară, pe motiv că desfăşoară activităţi care contravin legislaţiei privind asociaţiile şi care lezează drepturile şi libertăţile etnicilor romi.
Organizaţia a fost dizolvată în iulie 2009 prin hotărârea instanţelor de judecată, dar la scurt timp după aceea a fost reînfiinţată neoficial sub numele de Noua Gardă Ungară, membrii săi participând de atunci la mai multe manifestări, îmbrăcaţi în uniforme uşor diferite de cele ale grupării desfiinţate.
La diverse manifestări ale radicalilor de extremă-dreapta cum ar fi protestele din 4 iunie, împotriva Tratatului de la Trianon, iau parte de regulă şi membrii mişcării de tineret "64 de comitate", înfiinţată în anul 2001, precum şi a unei grupări numite "Oastea haiducilor", ambele apropiate Partidului Jobbik.
