”De minim 10 ani avem același număr de mame adolescente și de mame minore”

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - ''Apel Matinal'' - Realizator: Gabriela Petrican şi Cătălin Cârnu

Gabriela Petrican: Continuăm Matinalul la Radio România Actualități. România are tot mai multe mame minore, unul din 11 copii născuți anul trecut are mama cu vârsta sub 19 ani, iar aproape 700 de bebeluși au fost născuți de fete mai mici de 15 ani. Ţara noastră este pe primul loc și în Uniunea Europeană la numărul de mame cu vârste între 10 şi 15 ani - arată datele Organizației Salvați Copiii, iar județele Mureș, Bihor, Dolj și Brașov au cele mai multe cazuri.
Cătălin Cârnu: Raportul Asociației Salvați Copiii mai arată că nivelul redus de educație și accesul minim la serviciile medicale sunt printre principalele cauze pentru numărul mare de mame minore. Discutăm pe această temă la Apel matinal cu Silvia Burcea, coordonator programe pentru sănătatea mamei și a copilului la Organizația Salvați Copiii România. Bună dimineața!
Silvia Burcea: Bună dimineața, bine v-am găsit!
Cătălin Cârnu: Bine, v-am regăsit! Cum arată acest raport, în comparație cu cele din anii precedenți?
Silvia Burcea: Organizația Salvați Copiii realizează anual un raport referitor la situația mamelor adolescente sau situația mamelor minore. Noi lucrăm cu echipe integrate în zonele rurale defavorizate și luăm contact direct cu fetele vulnerabile și cele care au născut când sunt minore sau adolescente și situația se perpetuează, din ceea ce observăm. Anul acesta am lansat în premieră o analiză concentrată strict pe situația mamelor minore și am aflat faptul că o treime dintre mamele minore din eșantionul nostru s-au născut tot din mame minore. 8 din 10 mame și gravide sub 18 ani nu mai merg la școală, iar 4 din 10 gravide și mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinei de familie. Toate aceste date ne ajută pe noi cumva să realizăm un cadru general și un profil al mamelor minore astfel încât să putem să propunem soluții și să vedem exact cu ce probleme se confruntă acestea.
Daniela Petrican: Dar care sunt principalii factori ce conduc la această situație și, bineînțeles, cu ce efecte pe termen lung?
Silvia Burcea: Așa cum spuneam, noi le vedem pe aceste fete zi de zi, prin echipele noastre integrate. Noi lucrăm cu asistenți sociali, asistenți medicali, le vedem zi de zi pe teren, ele nu sunt doar statistici, sunt fiecare dintre ele, pentru noi, este o persoană importantă și putem să spunem, din ceea ce observăm pe teren, că aceste fete provin din familii sărace, nu mai merg la școală cu mult timp înainte să rămână însărcinate sau renunță la școală din cauza faptului că au rămas însărcinate, unele dintre fete locuiesc cu rude, pentru că părinții lor sunt plecaţi la muncă în străinătate. Lucrăm în general cu mame minore din zonele rurale cele mai izolate, acolo unde nu au acces la servicii sociale și medicale. Ca soluții pentru această problemă există multe, multe lucruri pe care noi am putea să le propunem. Aici vorbim pe de o parte, de educație, este nevoie ca aceste fete să rămână în școală, să facem așa fel încât să putem să le susținem să rămână în școală; pe de altă parte, vedem din ceea ce discutăm cu ele zi de zi că au nevoie de sprijin și de modele. Și, de asemenea, este nevoie să recunoaștem la nivel național că avem această problemă generală și este una foarte gravă, de minim 10 ani avem același număr de mame adolescente și de mame minore. Și, de asemenea, este nevoie foarte mult să facem prevenție, în special în zonele rurale defavorizate.
Cătălin Cârnu: De ce nu se recunoaște, la nivel oficial, că avem această problemă? V-am auzit ceva mai devreme afirmând acest lucru.
Silvia Burcea: Este nevoie, din ceea ce am discutat și cu autoritățile, să armonizăm cadrele legislative și să creăm politici publice care să integreze această problemă și să adreseze această problemă la nivel general. Este nevoie de elaborarea unei strategii și a unei metodologii de comunicare și de cooperare între serviciile publice de asistență socială, serviciile medicale, instituțiile educaționale, organele de ordine și cercetare penală, astfel încât gravidele, mamele adolescente cu nou-născuți să beneficieze de servicii sociale, de servicii medicale, de protecție, continuarea educației, pregătire profesională, inserție pe piața muncii, pentru că foarte multe dintre aceste fete rămân cumva în afara sistemului. Este nevoie de un program amplu, de un program național, în care să lucrăm autorități, societate civilă, toate persoanele implicate, astfel încât cu toții să reușim să rezolvăm această problemă, care nu este una ce ține doar de un singur domeniu, aici vorbim de toate instituțiile din țara noastră, cele legate de protecție, de educație, de sănătate.
Cătălin Cîrnu: Mai avem o curiozitate, pentru că aveți echipe mereu pe teren. Copiii, în mod normal, pleacă la școală la 6, 7, poate 8 ani. Ce se întâmplă însă în perioada scursă până când unele mame devin minore? Adică să ai copil la 14 ani după ce, teoretic, începi școala, acolo se întâmplă ceva. Nu vorbim doar de problemele familiale, la școală efectiv.
Silviu Burcea: Aşa este. Noi avem, în cadrul programului Salvați Copiii, "Sănătatea mamei și a copilului" în zonele rurale defavorizate. Printre beneficiare sunt foarte multe mame minore, așa cum spuneam, și le vedem zi de zi. Unele dintre ele renunță la școală în clasa I, în clasa a II-a, unele dintre ele renunță, așa cum aţi spus, la școală pentru că rămân însărcinate. Este cumva dificil pentru ele să mai continue școala odată ce rămân însărcinate, dar multe dintre ele renunță la școală din cauza situației familiale, provin din familii destrămate, nu au modele, nu au resurse pentru a accesa școala și de aceea este foarte important să le menținem la școală pe cât posibil, să creăm politici, astfel încât ele să poată să continue școala.
Cătăin Cîrnu: Mă scuzați, dar în școală se face educație, mai ales în zonele de care vorbeaţi? Nu ştiu, dascălii vorbesc cu ele?
Daniela Petrican: Da, autorităţile se implică şi ele cumva, pentru că vorbim de organizații care fac fel de fel de programe?
Silvia Burcea: Aşa este. Le-am întrebat şi legat de informațiile pe care ele le-au primit în cadrul cercetării legate de educația sexuală. În mare parte nu primesc informații de la școală. Informațiile legate de contracepție, corp sau consimțământ le primesc de la specialiștii Organizației Salvați Copiii și, bineînțeles, în familie, dar nu știm exact dacă primesc informațiile corecte sau nu. Într-adevăr, de la școală nu se primesc astfel de informații și mai ales în zonele rurale defavorizate nu este o practică să se vorbească, este un subiect tabu, iar prin sesiunile pe care îl noi de organizăm în zonele rurale de favorizate vedem progrese, vedem schimbări de mentalitate, dar acestea s-au produs în ani de zile de lucru efectiv.
Cătălin Cîrnu: Credeţi că ar merita un program național de conștientizare a tinerelor fete?
Silvia Burcea: Cu siguranţă! Prevenţia prin educaţie este o soluție pentru problematica mamelor minore. Atâta timp cât ele rămân în școală, putem să propunem o curriculă adaptată vârstelor, pentru că aici este vorba despre informații adaptate fiecărei vârste, la fel cum se întâmplă în statele din Uniunea Europeană care au integrată o curriculă pentru educație, pentru sănătate, educație sexuală potrivită vârstelor și, într-adevăr, este una dintre soluțiile pentru diminuarea fenomenului în țara noastră.
Cătălin Cîrnu: Da, deocamdată fenomenul continuă. România are tot mai multe mame minore. Mulţumim pentru discuția pe care am purtat-o astăzi la matinal.
Silvia Burcea: Vă mulţumesc foarte mult!
Cătălin Cîrnu: Silvia Burcea, coordonator programe pentru "Sănătatea mamei și a copilului" la Organizația Salvați Copiii, invitatul de astăzi al "Apelului matinal".