RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (25 noiembrie, ora 8:31) - Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican și Cătălin Cîrnu
Daniela Petrican: Continuăm "Matinalul" la Radio România Actualități. Violența împotriva femeilor este o problemă cu care se confruntă toate țările, iar necesitatea continuării îmbunătățirii legislației naționale în acest domeniu reprezintă o prioritate, spun reprezentanții Parlamentului. Președintele Comisiei pentru egalitatea de șanse dintre femei și bărbați din Camera Deputaților, Dan Tanasă, remarca faptul că, în pofida eforturilor la nivelul comunității internaționale, violența împotriva femeilor reprezintă încă una dintre cele mai grave încălcări ale drepturilor omului.
Cătălin Cîrnu: Deputatul Alianței pentru Unirea Românilor, Dan Tanasă, este invitatul apelului matinal de astăzi 25 noiembrie, chiar de Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor. Bună dimineața!
Dan Tanasă: Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație. Bună dimineața dumneavoastră și ascultătorilor dumneavoastră!
Cătălin Cîrnu: Mulțumim pentru că ați acceptat-o. În acest moment, în noiembrie 2022, cât de grav este fenomenul în lume și mai ales unde se situează România din acest punct de vedere al protecției femeilor supuse diverselor forme de violență?
Dan Tanasă: Înainte de a vă răspunde la întrebare, o să vă transmit faptul că sunt deosebit de emoționat că sunt invitatul emisiunii dumneavoastră. Sunt un ascultător fidel al Radio România Actualități. Vă felicit pentru calitatea programelor!
Cătălin Cîrnu: Mulţumim.
Dan Tanasă: Revenim la subiectul discuției noastre, subiectul violenței împotriva femeilor este unul pe cât de sensibil, pe atât de complex. Și, din păcate, România ocupă, și la acest capitol, poziții fruntașe și rușinoase. În același timp, dacă stau să mă gândesc, la fel, pozițiile rușinoase pe care le ocupă România la ce înseamnă trafic de carne vie, trafic de minori, proxenetism, la fel, datele statistice ne arată amploarea fenomenului. În primele 8 luni ale anului acesta au fost emise nu mai puțin de 15.400 de ordine de restricție împotriva agresorilor, care tratează diferite aspecte. Spre exemplu, peste 6.400 de agresori au fost obligați să poarte, să păstreze o distanță minimă față de victime și peste 3.800 de agresori au primit interdicția de a avea orice fel de contact cu victima lor. Cifrele sunt pe cât de îngrijorătoare, pe atât de revoltătoare și arată amploarea unui fenomen care, sigur că da, e unul, repet, foarte complex. Din fericire, anul trecut Parlamentul României a adoptat proiectul de lege cu privire la supravegherea, la anumite proceduri de supraveghere în cazul. procedurilor judiciare, care include și acele supravegheri prin brățări, brățări electronice în cazul ordinelor de restricție, primite de către agresori. Sistemul funcționează cu succes în Spania, un stat unde am locuit mai mulți ani. Spania cheltuie anual peste 400 de milioane de euro pentru a combate violența împotriva femeii și pentru a stimula egalitatea și un tratament egal al femeilor și bărbaților. Iar din momentul în care acest sistem de supraveghere electronică a fost implementat în Spania rata mortalității la victime a fost redusă la zero. Asta este și speranța. Deocamdată, proiectul a început să fie implementat în câteva județe din România: București, Iași, Mureș, Vrancea. E un proiect care ar trebui să fie implementat până în 2025 la nivel național şi care este o gură de oxigen enormă, care va duce practic la salvare de vieți omenești în cazul victimelor violenței. domestice.
Cătălin Cîrnu: Ştim că legislația s-a înăsprit. Judecătorii reacționează mult mai repede la astfel de cazuri de violență în familie, mai cu seamă. Ce ar mai trebui făcut și poate nu neapărat din punct de vedere legislativ? Mă gândesc la campanii de informare, la diverse alte soluții alternative.
Dan Tanasă: Fără doar și poate, din punct de vedere legislativ există în acest moment un cadru legislativ bine pus la punct. Eu chiar spun blând, dacă stau să mă gândesc că în continuare avem în România proxeneți și traficanți de carne vie care primesc închisoare cu suspendare. Chiar am depus un amendament la un proiect legislativ pentru ca astfel de cazuri să nu mai existe, eu personal și formațiunea politică din care provin nu ne mai dorim ca traficanții de carne vie și traficanții de minori să poată fi condamnați la închisoare cu suspendare. Este absolut rușinos acest lucru. Însă, exact cum spuneți și dumneavoastră, aveți mare dreptate, este necesară implicarea puterii executive, este necesară implicarea guvernului, a Ministerului Educaţiei. Este fără doar şi poatem necesară implementarea unor programe de educaţie la nivelul unităţilor de învăţământ. Şim fără doar şi poate, nu doar la nivelul unităţilor de învăţământ, şi la nivelul adulţilor, pentru a conştientiza gravitatea fenomenului, pentru a conştientiza faptul că victimile acestor infracţiuni sunt cele mai sensibile persoane ale societăţii, femeile, şi, în cazul traficanţilor de minori, copiii, că aceste infracţiuni au un efect, de cele mai multe ori distrug iremediabil vieţile unor persoane, aici nu vorbim de o simplă palmă, vorbim de violenţe contra integrităţii fiziec a persoanelor. Or, de cele mai multe ori acest lucru distruge familii, distruge persoane. Or, gravitatea ar trebui să impună din partea guvernului, a ministerului şi, sigur că da, în colaborare şi cu parlamentul a unor programe educaţionale mult mai vizibile.
Daniela Petrican: Dar la nivelul autorităților statului există suficient personal și structuri calificate care să intervină prompt și direct în cazul unui abuz, care să ofere consiliere și sprijin persoanelor aflate în dificultate?
Dan Tanasă: Ca în orice domeniu al vieții noastre sociale, cu siguranță lucrurile pot fi îmbunătățit. Există în acest moment, spre exemplu, femeile care sunt victime, victime ale unui abuz sau sunt victimele traficului de persoane. Au un număr la Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse, unde pot primi consiliere psihologică. Există, din păcate, prea puține centre, locuri unde aceste femei pot fi relocate în scurt timp. Din punctul meu de vedere, nu se poate, nu se face suficient. Din punctul meu de vedere, există prea puține resurse în acest moment. Și poate că asta e o dovadă a faptului că autoritățile nu conștientizează gravitatea și amploarea fenomenului. Repet, ca în orice aspect al vieții noastre sociale, și aici se pot face mai mult. Însă, raportat la situația anterioară, în acest moment, o femeie, poliția poate interveni imediat și poate emite un ordin de restricție pe loc împotriva unui agresor, ordin de restricție care ulterior este confirmat de instanța de judecată. Există proceduri judiciare foarte rapide pentru a interveni într-un caz de violență, de violență domestică. Şi există o discuție la nivelul Parlamentului ca plângerea prealabilă a persoanei în cazul în care există o violență deosebit degrabă să nu mai poată fi necesară pentru ca organele judiciare să poată acționa împotriva agresorului, pentru că în acest moment este nevoie de plângerea prealabilă a victimei pentru a putea proceda împotriva agresorului. Or, acest lucru ar trebui ar trebui eliminat. Sigur că da, sunt aceste aspecte, particularități: victima este într-o anumită relație emoțională, economică cu agresorul, îi este teamă să depună, de multe ori există, sunt copiii implicați, or, ar trebui eliminat, și din punctul meu de vedere, în momentul în care există o astfel de agresiune ar trebui eliminată această procedură prealabilă.
Cătălin Cîrnu: Uneori și reciproca este adevărată. Dar, în fine, sunt mai multe femei care suferă. Le reamintesc ascultătorilor că sunteți președintele Comisiei pentru egalitatea de şanse dintre femei și bărbați din Camera Deputaților. Dar la nivel parlamentar, de exemplu, la nivelul colegelor pe care le aveți în Parlament, ce vă spun domniile lor, ce cred despre violența domestică, violența în familie?
Dan Tanaş: În primul rând, semnalez și eu prezența mult prea redusă a femeilor în Parlamentul României, în structurile executive ale Guvernului, semnalez și eu prezența mult prea redusă a femeilor în politica românească și fac, pe această cale, un apel către toate femeile din România să se implice. Să înțeleagă că schimbările fundamentale, de durată, organice, consistente, în societatea românească reclamă implicarea femeilor la toate nivelurile, că există în continuare în România femei puternice, femei cu cariere extraordinare, care și-au văzut liniștit de carierele lor și care au lăsat deoparte implicarea politică. Dar pe termen lung, cu ajutorul politicului, se pot produce schimbări consistente în societatea românească și, fără doar și poate, atât colegele mele din legislativ, cât și contactele mele feminine pe care le am în Guvern îmi reclamă amploarea fenomenului și reclamă faptul că nu facem suficient pentru a combate acest fenomen, lucru cu care sunt perfect de acord.
Cătălin Cîrnu: Mulțumim pentru prezența alături de noi la "Apel matinal", aici, la Radio România Actualități.
Dan Tanasă: Şi eu vă mulțumesc. Doamne ajută!
Cătălin Cîrnu: Violenţa împotriva femeilor rămâne o problemă cu care se confruntă toate ţările, doar că România este fruntaşă, cu ghilimele de rigoare, aşa cum aprecia şi invitatul de astăzi, Dan Tanasă, reședintele Comisiei pentru egalitatea de şanse dintre femei și bărbați din Camera Deputaților.