"Dacă va putea fi organizat, va avea trei buletine de vot" referendumul local de la Bucureşti

Reprezentanţii instituţiilor implicate au analizat detaliile tehnice referitoare la organizarea referendumului local în Capitală, principalele instituţii angrenate fiind, pe lângă Primăria Capitalei şi primăriile de sector, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Institutul Naţional de Statistică şi Ministerul de Interne, oficial, urmând ca Biroul Electoral Central să se pronunţe asupra aspectelor de ordin tehnic şi juridic. În 21 octombrie, Consiliul General al Capitalei a aprobat organizarea unui referendum local pe data de 24 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidenţiale.
Legea privind referendumul nu cuprinde însă prevederi care să se armonizeze cu legea pentru organizarea alegerilor pentru preşedintele României - afirmaţia fusese lansată anterior de şeful Autorităţii Electorale Permanente, judecătorul Toni Greblă, cu care discutăm acum în direct pe această temă, la "Apel matinal". Bună dimineaţa!
Bună dimineaţa! Sunt preşedintele Autorităţii Electorale.
Preşedintele.
Nu judecător. Da?
Da, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente. A mai apărut ceva între timp. Care este situaţia în acest moment?
Toate instituţiile care au fost ieri prezente la această discuţie tehnică, împreună cu primarul general al Capitalei, au urmărit aceste instituţii, numai stabilirea unor detalii tehnice care să poată să conducă la ideea că referendumul local poate să fie desfăşurat pe aceeaşi infrastructură electorală cu alegerile prezidenţiale, pentru că modificând legea, în Parlament nu s-a analizat şi legea pentru alegerea Preşedintelui României, care are prevederi diferite faţă de legea de organizare a unui referendum. În plus, suntem într-o situaţie absolut inedită, în care Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în ultima lui şedinţă, înainte de a se desfiinţa, de a-şi încheia mandatul, a adoptat o hotărâre prin care a declanşat referendumul pe data de 24 noiembrie, dar, între timp, a intrat în vigoare o altă lege pentru organizarea referendumului şi, evident că, există un alt Consiliu General la Municipiul Bucureşti. Nu numai că nu a fost reconfirmată, să zic, această intenţie de organizare a referendumului, dar concomitent cu hotărârea prin care a fost declanşată referendum, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, la iniţiativa primarului, trebuia să adopte o hotărâre pentru a stabili bugetul de venituri şi cheltuieli şi calendarul principalelor acţiuni care se desfăşoară pentru organizarea referendumului. Aceste două acte ale Consiliului General, fie cel vechi, fie cel nou, nu există nici astăzi când vorbim. Drept urmare, nicio instituţie a statului, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Autoritatea Electorală Permanentă, Monitorul Oficial, rezervele de stat, primăriile de sector nu au prevăzute sumele pentru desfăşurarea acestei activităţi, aceste activităţi trebuind să fie comandate şi plătite cu avizele respective de către Primăria Capitalei. Mai sunt şi alte lucruri de armonizat, inclusiv cine centralizează, ce autoritate, ce organism centralizează rezultatul votului la referendum şi cine îl validează, pentru că în Legea referendumului se zice că aceste activităţi sunt realizate de către Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti. În Legea pentru alegerea preşedintelui nu există Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti, există numai birouri de sectoare. Aceste toate necesitau o abordare profesionistă, fără patimă politică şi fără alte interese. Nu am avut, mă rog, Primăria nu a înţeles necesitatea de a avea un buget de venituri şi cheltuieli ş.a.m.d., nu intru în amănunte.
Şi totuşi mai sunt, haideţi să spunem, două săptămâni. Da, ce este de făcut? Ce urmează?
Nu ştiu. Astăzi a rămas, atâta am putut să... toţi participanţii am putut să auzim de la primarul general ca astăzi va adresa o solicitare în scris atât Autorităţi Electorale Permanente, cât şi Biroul Electoral Central, căruia domnul primar general îi trasează sarcina de a centraliza şi referendumul, rezultatul referendumului. Repet, este un referendum local. Referendumul, dacă se organizează într-un sat al unei comune din nu ştiu care judeţ, trebuie să constituim un Birou Electoral Central care să valideze rezultatul acesta, se poate şi aşa, dar pentru asta trebuie să existe o prevedere legală. Mai fac următoarea precizare, fără, repet, să intru în în în amănunte sau în dispute politice sau alte... Întrebările care se pun la un referendum local sunt întrebări care tind la rezolvarea unei probleme care este controversată în comunitatea respectivă şi care poate să fie rezolvată de către consiliul general sau consiliul local al respectivei unităţi administrativ-teritoriale. Întrebările care au fost puse în acest posibil referendum se referă la impozitele şi taxele Municipiului Bucureşti care ar trebui să fie colectate de Primăria Capitalei şi la modificarea situaţiei în ceea ce priveşte eliberarea autorizaţiilor de construcţie. Amândouă aceste probleme necesită modificări legislative, iar unele practici în materie de referendum ale Comisiei de la Veneţia şi în situaţia în care referendumul ar fi valabil sau valid, nu este /.../ să fie făcute pe o problemă care nu este de competenţa autorităţilor administraţiei publice locale, ci a Parlamentului. Astfel încât înainte de a declanşa un referendum, ştiind că legea este în proces de modificare, ar fi trebuit Primăria Capitalei să analizeze toate consecinţele ce decurg din declanşarea unui asemenea referendum, nu doar să-l declanşeze, după care, nu are buget, nu are program de venituri, de activităţi, un calendar de activităţi, nu există un comitet tehnic, o comisie tehnică, nu ştiu cum se poate numi la primărie, care să se ocupe de activităţile care trebuie desfăşurate pentru organizarea referendumului.
Noi ne gândim că or fi jurişti la Primăria Capitalei, dar o singură chestiune vrem să mai desluşim. Avem trei întrebări la referendumul local. Vor fi trei întrebări pe trei buletine, sau toate trei pe acelaşi buletin, la care vom răspunde fiecare dintre noi?
Legea prevede că fiecare întrebare pentru un referendum se înscrie într-un buletin de vot, deci vom avea, dacă referendumul va putea fi organizat, trei buletine de vot, trei procese verbale în care va fi consemnat rezultatul referendumului pentru fiecare dintre aceste trei întrebări. Problema e mai departe. Până aici, lucrurile sunt clare. De la secţiile de votare, aceste procese verbale care stabilesc rezultatul la întrebările din referendum merg, unde? La Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti, zice legea. Biroul Electoral al Municipiului Bucureşti nu există pe noua lege.
Da, o să desluşim şi în zilele următoare şi poate vom reveni până când vom merge la alegeri. Cu mulţumiri pentru toate.
Şi eu vă mulţumesc.
În direct, alături de noi, invitat la "Apel matinal", preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă - şi acum, ca să încheiem paranteza, fost judecător al Curţii Constituţionale.