D. Pîslaru: CE ne-a tot așteptat, acum România trebuie să-și facă temele

Ţara noastră va putea absorvi toți banii nerambursabil din Planul Național de Redresare și Reziliență, după ce Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a agreat cu Comisia Europeană un preacord în acest sens.
Un plan pentru perioada următoare de modificare a punerii în practică a PNRR a fost deja discutat de ministrul Fondurilor Europene la Bruxelles, cu Celine Gauer, responsabil din partea Comisiei Europene cu implementarea planurilor naționale de redresare și reziliență. Care sunt în acest moment prioritățile, proiectele de investiții importante, dar și cum putem atrage finanțări suplimentare de la Bruxelles - încercăm să aflăm în continuare de la invitatul "Apelului matinal" de astăzi, Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene. Bună dimineața.
Bună dimineața și mulțumesc pentru invitație. O zi bună tuturor românilor.
Mulțumim că ați acceptat. O zi frumoasă și senină, un pic răcoroasă și ar fi perfect. Dar pentru a se elabora un pachet de reforme care pot fi îndeplinite rapid - și mă gândesc la Cererea de plată numărul patru - ministerele e aveau termen astăzi pentru analiza complexă a proiectelor de care se ocupă. Așadar, au rezolvat treaba? Aveți susținerea celorlalte ministere? Cum au reacționat?
Ca să începem într-o notă mai destinsă, astăzi încă nu a trecut.
Mă gândeam că vă surprinde măcar vreun minister.
Nu, nu. Lucrurile sunt colegiale. Cred că toată lumea înțelege importanța folosiri acestor 2 săptămâni pe care le avem pentru a fi siguri că putem reașeza toate proiectele mature, toate proiectele care se pot termina până anul viitor, astfel încât să nu pierdem deloc banii europeni nerambursabili și în mod evident pe componenta de împrumuturi și în funcție de deciziile pe care le luăm pe pachetul fiscal care să creeze până la urmă spațiul ca să ne putem împrumuta, să găsim o cale să păstrăm cât mai mult dintre proiectele importante pentru România și pentru români. Ceea ce este de menționat este că într-adevăr, situația pe care am preluat-o la minister a fost o situație dificilă, în care deciziile cumva au trenat, au fost întârzieri în a se asuma scoaterea anumitor proiecte care nu aveau progres, investițiile nu au progresat așa cum trebuia și atunci acuma este momentul adevărului, în care trebuie cumva să ne facem temele.
Comisia ne-a tot așteptat să ne decidem și ne-a atras atenția că sunt întârzieri. Acum am fost proactivi, am fost la Bruxelles, avem un plan și la orizontul dat zilelor de 14-15 iulie ar trebui să avem o situație pe care apoi s-o agreăm și să trimitem o variantă de revizuire a PNRR, asumată de Guvernul României.
Cererea de plată numărul patru, dacă nu greșesc, ca să nu riscăm pierderea banilor, este sfârșit de iulie?
Ca să înțelegeți cum suntem, inițial trebuia să avem vreo 10 cereri de plată, după aceea am zis că ne ducem la opt. Noi suntem încă la cererea trei, asta arată şi ca număr întârzierile. Cererea 3 are deja niște suspendări care sunt o prioritate și trebuie rezolvate până pe 25 noiembrie, ceea ce este evident un lucru critic pentru mandatul pe care îl am, iar apoi pentru Cererea de plată patru, ca să poți depune, trebuie să ai varianta revizuită a planului aprobat și asta este de fapt motivul pentru care nu avem mai mult de 2 săptămâni. Am discutat cu comisia, că trebuie să ne grăbim, dar să ne grăbim încet, cumva, nici să nu pierdem niște oportunități de a salva niște proiecte acolo unde se poate. Şi în momentul în care Cererea de plată 4 se poate depune, asta înseamnă că este gata pregătit, deci, deja nu vreau să mai stau să aştept, să aşteptăm cu toţii să vedem ce se întâmplă. Lucrăm la Cererea de plată 4 ca să putem lua bani anul acesta. Asta este asumţia discutată vinerea trecută cu Comisia Europeană şi e de foarte bun augur, pentru că ştim că bugetul naţional are nevoie de resurse.
Încet, dar sigur, aş putea completa. Dar care a fost reacţia oficialilor europeni, pentru că ne cam cunosc?
Da, acum, mă cam cunosc şi pe mine, nu vreau să spun că acest lucru schimbă radical lucrurile, dar gândiţi-vă că eu am lucrat cu doamna Céline Gauer şi cu echipa care acum monitorizează inclusiv planul României pentru crearea cadrului pentru toată Europa - acel proiect de 775 de miliarde de euro. Şi am lucrat atât pentru adoptarea legislaţiei şi au fost negocieri foarte, foarte lungi, am avut ocazia să ne cunoaştem foarte bine, iar apoi pentru monitorizare, din Parlamentul European, din Comisia de economie. Şi cumva ce am încercat să fac este să explic că avem o susţinere totală din partea prim-ministrului şi a preşedintelui pentru ca de data aceasta seriozitatea şi asumarea pe partea română să fie mult mai mari, astfel încâ să ducem acest plan la sfârşit. Şi aş vrea cumva să subliniez că până acum am avut prea multe ştiri oarecum negative legate de acest PNRR, acest plan de ţară: întârzieri, renegocieri şi tot felul de lucruri. Şi cred că este momentul ca după această lună iulie să intrăm până la urmă pe făgaşul normal, pentru că am semnale că sunt din ce în ce mai multe proiecte foarte serioase care vor schimba în bine viaţa românilor. Poate că nu o să avem atât de multe şcoli cât ne-am dorit, spitale cât ne-am dorit sau progres pe alte proiecte, dar avem lucruri făcute din PNRR şi vom avea, şi ăsta este planul, până la sfârşitul anului, o intrare record de bani pentru investiţii care se vor finaliza. Deci, asta mi se pare că va fi un an al accelerării investiţiilor, într-un context fiscal dificil. Gândiţi-vă că asta este ceea ce echilibrează sau, cum spun economiştii, creează politicile anticiclice în condiţiile în care economia acum frânează acest PNRR şi ducerea lui la bun sfâşit, într-un an fanfare, ca să folosesc aşa, este o chestiune absolut crucială.
Da, sunteţi optimist, am putea spune.
O să vedem. O să vedem, ştiţi cum este, văzând şi făcând, asta este important.
Aţi vorbit recent, vă citez, "şi de jaloane sensibile", cum ar fi ecotaxa pe mijloacele de transport. Care sunt acum scenariile analizate?
Lucrurile aici sunt, iarăși, destul de clare. Adică eu nu spun nimic în nou în spațiul public. Ministerul Transportului chiar a avut o dezbatere publică. A pus în transparență niște scenarii în urmă cu mai multe luni. Evident, ele nu au fost foarte bine primite de transportatori sau de societate. Nu știu cine s-ar bucura când crește o taxă sau când cresc niște niveluri ale rovinietei. Ceea ce cred că este important este, din ce am înțeles, fără să intru în domeniul colegilor mei de la transporturi, este că nivelul acestei taxe este net inferior țărilor din jur și asumpția de la care se pleacă este că dacă ar fi să creștem această taxă nu ar crește peste... de exemplu, valoarea rovinietei din Bulgaria. Adică, nu se pune problema să creăm anumite discrepanțe față de ceea ce este considerat în acest moment nivelul cel mai de jos în statele membre ale Unii Europene al unei taxe similare. Este vorba de o aliniere firească, în condițiile în care bugetul pe care îl avem are suferă intens după o perioadă de populism destul de marcant.
Să ne păstrăm optimismul, după toată discuția noastră, dar nu în ultimul rând să nu uităm că Republica Moldova a marcat nouă ani de la intrarea oficială în vigoare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, un document care a consolidat apropierea țării de spațiul comunitar și a deschis noi perspective de dezvoltare. Să nu uităm că în același proces este angrenată și Ucraina. Întrebarea este următoarea: cum va putea susține în continuare România, în primul rând economic, Republica Moldova, dar și pe forturile statelor candidate, chiar Ucraina, pentru că, știm bine, le ajutăm pe amândouă?
Mulțumesc pentru oportunitatea pe care mi-o dați să spun că între mandatul meu de europarlamentar și această chemare în guvern, eu practic am lucrat pentru Națiunile Unite, sprijinind Moldova. Deci, cumva am avut foarte multe vizite la Chișinău și am putut urmări sprijinul din partea României, evident...
Inclusiv cel financiar.
Cel financiar. Și vreau să vă spun că pe data de 16 iulie chiar voi merge să semnăm un acord bilateral pentru a sprijini Republica Moldova și inclusiv voi avea ocazia să vizitez câteva obiective unde România a contribuit direct pentru finalizarea lor de infrastructură. Și cred că această tendinţă va continua. Cred că există legături din ce în ce mai solide și suntem aliniați foarte clar pe acest parcurs proeuropean al Moldovei pe care România îl susține. Este, de fapt, principalul și cel mai important susținător la nivelul statelor membre.
Mulţumim pentru toate aceste precizări şi pentru prezenţa la "Apel matinal". Dar şi cum spuneam, sperăm să aplaudăm la sfârşitul acestui an...
Mulţumesc! Nu am ajuns încă acolo, dar ştiţi cum e, ad astra per aspera. O să ajungem şi acolo. Sper să putem vedea lucruri mai bune în viaţa românilor. Mulţumesc mult pentru invitaţie!
Şi noi mulţumim! Invitatul "Apelului matinal", Dragoş Pîslaru, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene.