Curtea de Justiție a Uniunii Europene: Instanţele din România trebuie să țină cont cu prioritate de dreptul comunitar

Instanţele din România trebuie să țină cont cu prioritate de dreptul comunitar, a decis astăzi Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

La sesizarea Curții de Apel Brașov, magistrații europeni au stabilit că instanța națională este obligată, în principiu, să înlăture normele sau jurisprudența naționale care creează un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Potrivit deciziei, dreptul Uniunii impune statelor membre să combată frauda și orice altă activitate ilegală care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii prin măsuri disuasive și efective.

Ca atare, magistrații europeni arată că statele membre trebuie să se asigure că normele privind prescripția prevăzute de dreptul național permit o reprimare efectivă a infracțiunilor legate de astfel de fraude.

Potrivit instanței de la Luxemburg, soluțiile juristprudențiale adoptate în România, din care rezultă că timp de aproape 4 ani, 2018-2022, dreptul român nu a prevăzut nicio cauză de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, ar genera un risc sistemic de impunitate pentru infracțiune în discuție, care nu este compatibil cu cerințele dreptului Uniunii.

Acest risc este accentuat de o eventuală aplicare retroactivă a acestei lipse de cauze de întrerupere unei perioade anterioare în temeiul principiului legii penale mai favorabile.

Potrivit surselor CSM, peste o mie de procese penale au fost închise pe rolul instanțelor în urma constatării împlinirii termenului de prescripție.

O parte dintre acestea vizau infracțiuni comise cu violență, iar o altă parte erau legate de fapte de corupție cu prejudicii de sute de milioane de euro, comise de politicieni, funcționari de rang înalt, afaceriști sau chiar judecători corupți.

Îi amintim printre beneficiari pe Darius Vîlcov, Elena Udrea, Nelu Iordache, Mihai Necolaiciuc, Gabriel Sandu și Bogdan Olteanu.