Curtea de Conturi: Inteligența artificială, folosită în analiza de risc

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (9 septembrie, ora 8:31) - Realizator: Daniela Petrican - Curtea de Conturi a României, o instituție fundamentală a statului român, al cărei act de înființare poartă semnatura lui Mihail Kogălniceanu, aniversează 30 de ani de la momentul reînființării prin lege. Cu o istorie de peste 158 de ani, Înalta Curte de Conturi a fost atunci e desemnată să vegheze permanent la buna funcționare a statului român, considerându-se că trebuie să existe o instituție care să controleze modul în care este cheltuit banul public. Mai exact, o instituție puternică, independentă și capabilă să exercite un control eficient asupra tuturor entităților statului format și astăzi din mii de entități care sunt supuse auditului și controlului, la care se adaugă, peste 1,5 milioane de persoane fizice și juridice ce intră în contact cu banul public. Iată de ce invitatul apelului matinal este astăzi Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României. Bună dimineața!

Mihai Busuioc: Bună dimineața! Vă mulțumesc pentru invitație!

Realizator: În ultimii 30 de ani, România a traversat o perioadă istorică dificilă. A fost și este încă o tranziție anevoioasă către o societate democratică. Unde s-a situat în tot acest proces instituția pe care o conduceți?

Mihai Busuioc: Curtea de Conturi a pendula în această perioadă între atribuțiile unei curți cu funcții jurisdicționale și cea a unui oficiu de audit. Aș spune că a făcut parte din angrenajul instituțiilor administrației publice centrale la începutul actului administrativ de după Revoluția din 1989 și, deși tendința în lumea mondială a fost aceea a existenței unei Curți de Conturi care să se îndrepte spre o activitate de audit pur, imediat după Revoluție, momentul adoptării Legii nr. 94 din 1992, Curtea noastră de Conturi a devenit o curte cu puteri jurisdicționale și cu un control a priori. Ulterior, aceste activități și obligații au fost pierdute prin modificarea Constituției din 2003 și astăzi, după 30 de ani, ne îndreptăm spre o instituție care să facă un audit pur în ceea ce numim noi auditul public extern.

Realizator: Aproape 70 % din privatizări au fost un eșec, iar una dintre cauze a fost pierderea de către Curtea de Conturi a dreptului de a controla procedurile prin care Fondul Proprietății de Stat derula procesul de privatizare, a declarat fostul premier Nicolae Văcăroiu și fost președinte al instituției în perioada 2008-2017./gpodea/ De asemenea, tot Nicolae Văcăroiu a vorbit despre încercările de amestec al politicului sub diferite forme. Ce poate face astăzi Curtea de Conturi în asemenea situații?

Mihai Busuioc: Astăzi Curtea de Conturi a redobândit dreptul de a verifica post-privatizările. Avem un departament special constituit pentru verificarea acțiunilor din post- privatizare și avem un audit de performanță care urmează a fi finalizat în cursul acestui an în care vom publica rezultatele acțiunilor le post-privatizare. În ceea ce privește influența politicului, după părerea mea, ea nu mai există în acest moment. Avem elemente prin care ne asigurăm că acest lucru nu se poate întâmpla și până la urmă, acesta este și rolul nostru, al membrilor /.../ Curtea de Conturi să ne asigurăm că ingerința politică nu poate avea loc. Până la urmă, Curtea de Conturi este o instituție independentă în cadrul instituțiilor fundamentale ale statului. Modul de acces în instituția noastră se face prin concurs și nu există nicio ingerinţă politică la acest moment.

Realizator: Dar cât de importantă este evaluarea corectă a modului în care este cheltuit banul public?

Mihai Busuioc: Cred că este principala noastră obligație să facem această verificare și cred că pentru aceasta există menirea noastră și este o raţiune fundamentală, aceea de a vedea cum se cheltuie banul public. Pentru aceasta este nevoie ca instituția noastră, așa cum ați amintit şi dumnavoastră, să fie independentă și să reprezentăm interesul cetățeanului. De asemenea, să fim o instituție corectă, transparentă, în care etica și integritatea să fie valori pe care le promovăm. De asemenea, ne propunem să fim din ce în ce mai transparenți, în permanent dialog cu entitățile pe care le audităm și cu societatea civilă. Avem responsabilitatea încrederii investite de cetățeni în noi și de Constituție și veghem în fiecare zi la cheltuirea judicioasă și performantă a fondurilor publice.

Realizator: Și Curtea de Conturi are și rol de prevenire a fraudelor?

Mihai Busuioc: Nu are un rol de prevenire a fraudelor. Dar am schimbat un pic paradigma, în sensul că dorim să rezolvăm mai rapid problemele care apar în societate prin existența mai multor acte normative care se bat cap în cap. Vă dau un exemplu.../lalexandrescu/ De exemplu, am avut diferite probleme de-a lungul mandatului meu, în ultimii cinci ani, și am luat decizia, împreună cu colegii mei, de a crea o rubrică de îndrumare și practică unitară pe site-ul Curții de Conturi, acolo unde publicăm hotărâri ale Comisiei de aplicare unitară a legii, care rezolvă astfel de probleme, ajutând astfel atât pe auditorii noştri externi cu o poziție unitară, cât și pe cei pe care îi audităm, să vadă care este poziția noastră și să nu poată fi supuși greșelii. Într-un fel, este o abordare să nu stai după colț cu radarul și să-l prinzi pe celălalt, ci să-i spui dinainte: "Uite, aici este o zonă în care există radar și acestea sunt reglementările care se aplică". Cred eu că România trebuie să facă acest pas, să nu ne concentrăm numai pe 2%-3% din fraudă, ci să ajutăm pe ceilalți 97%-98% de bună-credință să își desfășoare activitatea în bune condiții și să progreseze, urmare a recomandărilor noastre. Iar, de asemenea, noi să ne îndeplinim rolul pe care îl avem în societate și în ceea ce se numește triunghiul responsabilității sociale, în sensul că prin recomandările noastre să ajutăm Parlamentul și Guvernul să facă politici publice de calitate.

Realizator: V-aţi dori ca în statutul instituției să existe și componenta de prevenire a fraudei?

Mihai Busuioc: Cred că este greu în acest moment să existe această componentă. Cred că, așa cum arată astăzi legea și soluțiile pe care le-am găsit sunt viabile,

poate exista partea aceasta de îndrumare și de dialog mai clar definită, dar cred eu că sunt și alte moduri prin care putem face. De exemplu, am avut întâlniri cu mai mulți primari, cu Asociația Comunelor din România, cu Asociația Orașelor din România, cu Uniunea Consiliilor Județene. Vrem să avem un dialog permanent, să facem seminarii în care să discutăm despre principalele probleme identificate în auditul desfășurat de noi asupra achizițiilor publice, cum ar fi un exemplu, și să-i ajutăm pe cei pe care îi audităm să nu facă astfel de greșeli.

Realizator: Acum, că tot ați amintit de ceea ce doriți să faceți, ce urmează pentru Curtea de Conturi a României, care vor fi prioritățile? Și mă gândesc, în primul rând, la digitalizare.

Mihai Busuioc: Prioritățile noastre sunt crearea unor noi metodologii de audit financiar, de performanță și de conformitate; de asemenea, să folosim întru totul, în cadrul procesului de audit, cele mai importante standarde internaționale. Suntem în acest proces în acest moment, împreună cu colegii noștri din Statele Unite, de la Oficiul de Audit și cu cei de la Banca Mondială. De asemenea, ne dorim să publicăm toate rapoartele, să fim relevanți în societate./geftene/ Ne propunem, de asemenea, să facem rapoarte în timp real, să nu facem rapoarte care nu sunt relevante, cum uneori ni se întâmplă. Acum, având în vedere că uneori rapoartele noastre vorbesc despre acțiuni care au avut loc acum doi ani și, în ceea ce privește digitalizarea, să finalizăm implementarea sistemului informatic integrat la nivelul Curții de Conturi a României și, de ce nu, să ne legăm la toate bazele de date care sunt folosite de entitățile pe care le audităm, să folosim analiza de risc electronică și, de asemenea, să folosim și alte instrumente, cum ar fi IDEA sau inteligența artificială pentru a face analiză de risc care să ne conducă la crearea unui program de activitate bazat pe riscuri și să încercăm asfel să creștem calitatea rapoartelor.

Realizator: Apropo de discuția cu dumneavoastră, am primit mesaje, ne întreabă un ascultător: cum vor fi efectuate controalele în contextul digitalizării?

Mihai Busuioc: Controalele în contextul digitalizării, în general cred că vor fi două moduri: o dată, această analiză digitală a situaţiilor financiare, care va fi efectuată de la Centrul Curților de Conturi, noi accesând bazele de date - ştiţi că, la nivelul Ministerului Finanțelor, există deja astfel de bază de date, care se numește FOREXEBUG, iar, în cazul în care avem suspiciuni sau riscuri asupra diferitelor operațiuni, vom continua, ca și până acum, să mergem la (audiţie defectuoasă) pe teren aceste /.../

Realizator: Din păcate și legătura noastră telefonică nu prea mai este cea mai bună. Vă mulțumim pentru toate aceste precizări.