Cum au evoluat autostrăzile în România în 2011

Autostrada Arad-Timişoara în lungime de 32,25 kilometri a fost inaugurata sâmbătă, informează corespondentul Radio România Actualităţi, Ioan Suciu.

Finanţarea lucrării s-a facut dintr-un împrumut de la BEI, în valoare de 200 milioane de euro. Guvernul României a cofinanţat proiectul cu 70 milioane de euro.

Cele 11 poduri şi pasaje ale autos­trăzii Timişoara – Arad sunt finalizate iar constructorii au turnat la începutul acestei săptămâni stratul de uzură pe ultimii metri de şosea.

De asemenea au fost mon­taţi pe unele porţiuni parapeţii şi stâlpii de electricitate. În acest moment, autos­trada este finalizată în proporţie de 98%.

Autostrada va lega România de Europa Occidentală iar porţiunea din vest a Coridorului IV Paneuropean va face legătura între Sibiu – Lugoj – Timi­şoara – Arad – Nădlac, spre Ungaria. Încă înainte de a fi gata, autostrada a apărut deja pe hărţile turistice din Germania.

În momentul de faţă pe acest tronson de autostradă nu sunt staţii de alimentare cu carburanţi, gru­puri sanitare şi nu sunt finalizate toate intrările şi ieşirile de pe acest tronson.

Vor fi deschise traficului rutier nodul de la Giarmata, în judeţul Timiş, şi punctul de acces pe autostradă în judeţul Arad, nodul IC4 ce face legătura cu DN69 Arad – Timişoara.

Au mai rămas de montat gardurile de protecţie împotriva animalelor şi parapeţii. Parapeţii şi gardurile sunt montate în proporţie de 70-80%.

Pe tronsoanele în care nu s-au montat gardurile lucrările vor continua şi în luna ianuarie dacă vremea o va permite.

Lucrarea va fi finalizată în proporţie de 100% până la jumătatea anului 2012, când se va face şi recepţia finală. De asemenea şi centura Aradului va fi dată în folosinţă cel târziu până la jumătatea anului viitor.

Potrivit corespondentului Ioan Suciu, odată cu autostrada sâmbătă a fost deschisă circulaţiei şi noua centură a municipiului Arad, care face legătura între şoseaua DN 7, Nădlac-Arad şi noul tronson Arad-Timişoara.

Potrivit prima­rului municipiului Arad Gheorghe Falcă, centura are finalizat un sens iar după analizele tehnice şi de securitate a traficului s-a ajuns la concluzia că tronsonul se poate deschide pentru circulaţie în regim de drum naţional, pe două benzi.

Centura Aradului în regim de autostradă, Arad-by pass, are o lungime totală de 12 km și 4 noduri, începând de la legătura cu DN 7 până la legătura cu DN 69. Centura are 13 poduri și 42 de podeţe.

Tot din centura Aradului în regim de autostradă face parte și podul peste Mureș din cartierul Alfa, primul din România construit prin metoda de execuţie în console libere cu beton monolit.

Trei tronsoane de autostradă în anul 2011

Harta autostrăzilor din România, luna decembrie 2011. Click pe poză pentru mărire.

O porţiune de 21 de kilometri din tronsonul Medgidia - Constanţa al autostrăzii A2, a fost dată în folosinţă la 30 iulie 2011.

Autostrada A1 face parte din coridorul IV european de transport, în prezent fiind funcţionale segmentele care leagă Bucureştiul de Piteşti şi un altul de aproximativ 17 km care ocoleşte oraşul Sibiu pe la nord.

La finalul lucrărilor, autostrada urmează să lege Bucureștiul de Pitești, Sibiu, Sebeș, Deva, Lugoj, Timișoara, Arad și Nădlac, făcând legătura cu autostrăzile din Ungaria.

Harta autostrăzilor din România, luna octombrie 2011. Click pe poză pentru mărire.

Autostrada A2 face legătura între Bucureşti şi Constanţa distanţa totală fiind de aproape 197 de kilometri.

Până în prezent sunt date în folosinţă tronsoanele Bucureşti - Cernavodă şi Medgidia – Constanţa.

La finalul anului anterior, premierul Emil Boc a inaugurat încă zece kilometri din Autostrada Transilvania, porţiunea cuprinsă între Turda şi Câmpia Turzii.

Lungimea totală a autostrăzii Transilvania este de 415 km, din care doar 52 de kilometri sunt daţi în folosinţă.

Harta autostrăzilor din România până în luna aprilie 2011. Click pe poză pentru mărire.

Disensiuni între ministerul transporturilor şi constructori

La începutul anului 2011peste 800 de angajaţi ai companiei americane Bechtel, constructorul Autostrăzii Transilvania, au fost trimişi în somaj, începând de pe 31 ianuarie 2011, potrivit Mediafax.

Deciziile de concediere au fost primite de angajaţi eşalonat pe tot parcursul lunii februarie pentru ca procedura să se încheie la 1 martie.

Sindicatul Cartel "Alfa" la care este afiliat Sindicatul "Transilvania" al angajaţilor Bechtel acuză guvernul "care nu şi-a achitat datoriile către firma americană pentru lucrările realizate în 2010 şi nu a găsit resurse financiare pentru continuarea lucrărilor, deşi a promis acest lucru".

În luna aprilie Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a notificat compania franceza Colas cu privire la rezilierea contractului pentru proiectarea şi execuţia tronsonului de autostrada Cernavodă-Medgidia şi va organiza o altă licitaţie.

"Măsura a fost luată de către CNADNR ca urmare a refuzurilor repetate ale Colas de a continua execuţia lucrărilor invocând diverse motive pentru a justifica întârzierile şi având în vedere lipsa unei planificări şi mobilizări corespunzatoare, precum şi lipsa aprovizionării cu materiale", se arăta într-un comunicat al Companiei de Drumuri.

Potrivit CNADNR, compania franceză nu a finalizat proiectarea autostrăzii decât pentru şase kilometri din cei peste 20 de kilometri ai traseului şi nu a obţinut avizele şi acordurile necesare, inclusiv autorizaţia de construire, însă solicită costuri suplimentare importante şi prelungirea termenului de execuţie cu doi ani.

Tot în luna aprilie Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) reziliază contractul de proiectare şi execuţie a Autostrăzii Bucureşti-Braşov, tronsonul Bucureşti-Ploieşti (km 19+500 – km 62+000) încheiat cu firmele SC Spedition UMB SRL, SC Pa&Co International SRL, SC Euroconstruct Trading 98 SRL, SC Tehnostrade SRL.

Potrivit CNADNR, antreprenorul nu a mai executat lucrări pe sectorul de drum în cauză de mai bine de 16 luni, astfel încât CNADNR a constatat încalcarea prevederilor contractuale prin abandonarea lucrărilor.

La 29 septembrie, guvernul a avizat noul contract cu firma americană Bechtel, pentru construirea autostrăzii Transilvania.

Potrivit executivului, costurile au scăzut cu aproape 50%, economia fiind de şase miliarde de euro.

Modificarea contractului cu firma americană Bechtel permite reduceri semnificative, la costurile de construire a autostrăzii Transilvania, dar şi scoaterea la licitaţie a tronsoanelor neîncepute, potrivit executivului.

Mai mult, potrivit ministrului transporturilor, Anca Boagiu, în acest moment, economia realizată la buget se ridică la aproape şase miliarde de euro.

Anca Boagiu a precizat că principalele clauze care au fost modificate şi care au adus economii substanţiale sunt "reducerea obiectului contractului cu cele şase secţiuni care n-au fost începute, rezolvarea pretenţiilor ridicate de companie, cele 380 de milioane de euro claim-uri, de unde am redus 265 de milioane".

Mai mult, Anca Boagiu a declarat că au fost schimbate şi termenele de plată.

România se menţine pe ultimul loc la nivelul UE în privinţa autostrăzilor

Potrivit datelor Institutului European de Statistică, Eurostat, România ocupă ultimul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte numărul kilometrilor de autostradă la mia de kilometrii pătraţi.

Astfel, România are un kilometru de autostradă la mia de kilometri pătraţi.

Ţara noastră este urmată în acest top de către Estonia, Finlanda şi Polonia, însă acestea au doi kilometri de autostradă la mia de kilometri pătraţi.

Bulgaria, Suedia, Lituania, Irlanda, Slovacia şi Republica Cehă au sub 10 kilometri de autostradă la mia de kilometri pătraţi.

Cele mai dense reţele de autostrăzi din Europa se găsesc în Olanda, Belgia, vestul Germaniei şi în Marea Britanie.

În ceea ce priveşte statistica la nivel naţional, Olanda are cea mai densă reţea de autostrăzi, 77 km/1 000 km2, fiind urmată de Belgia (58 km/1 000 km2), şi Luxemburg (57 km/1 000 km2).

La o distanţă ceva mai mare se află Germania, Slovenia, Cipru şi Spania cu câte 35 de kilometri de autostradă la mia de kilometri pătraţi.