CSM respinge solicitările procurorului general

Procurorul general al ţării, Augustin Lazăr, a luat act de concluzia CSM privind lipsa cerinţelor legale pentru declanşarea unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea leguitoare şi cea judecătorească în contextul analizei cererii Comisiei parlamentare de anchetă a unor aspecte privind alegerile prezidenţiale din anul 2009.

Potrivit unui comunicat de presă, conducerea Ministerului Public a luat act de faptul că în calitate de garant al independenţei justiţiei CSM nu a pus în discuţie excluderea unor dispoziţii penale invocate de Parchetul General privind circuitul dosarelor penale şi cadrul legal în care se realizează controlul judiciar asupra soluţiilor procurorului.

Aceeaşi sursă reaminteşte că solicitarea Comisiei parlamentare de anchetă aflată în faza de analiză şi de clarificare a unor probleme de drept are în vedere un dosar în care s-a dat o soluţie de clasare care vizează infracţiuni care nu au fost prescrise.

CSM apreciază că nu sunt întrunite condiţiile legale pentru sesizarea CCR referitor la ancheta privind alegerile prezidenţiale din 2009

Consiliul Superior al Magistraturii apreciază că nu sunt întrunite condiţiile legale pentru sesizarea Curţii Constituţionale privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea legiuitoare şi cea judecătorească în legătură cu ancheta privind alegerile prezidenţiale din 2009.

Punctul de vedere al CSM a fost solicitat de procurorul general, Augustin Lazăr, la sfârşitul lunii trecute.

CSM argumentează că nu s-au invocat încălcări ale unor competenţe de ordin constituţional, nu a fost reclamată neîndeplinirea unor acte privind obligaţii ce derivă din dispoziţiile Constituţiei şi nici nu s-a creat vreun blocaj instituţional, activitatea parchetelor nefiind perturbată în niciun mod.

Referitor la solicitarea unui punct de vedere cu privire la legalitatea transmiterii de copii ale documentelor din dosare penale, la solicitarea comisiei parlamentare, CSM consideră că acest lucru ar presupune interpretarea unor dispoziţii legale, altele decât cele ce privesc organizarea sistemului judiciar, ceea ce ar determina o extindere excesivă a instrumentelor juridice prin care se realizează apărarea independenţei justiţiei, aminteşte redactorul nostru Mădălina Verman.