CSM cere modificări la noile Coduri

Mai mulţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii solicită din nou, la şedinţa CSM de astăzi, un act normativ care să facă modificări considerate necesare la noile coduri - penal şi de procedură penală.

Noua legislaţie intră în vigoare peste 2 zile, la 1 februarie, iar magistraţii au atras în numeroase rânduri atenţia în ultimele luni cu privire la anumite probleme care ar urma să apară imediat după această dată.

Ministrul justiţiei, Robert Cazanciuc, a fost de acord ca la întâlnirea de astăzi să se discute subiectul completării legislaţiei, iar Premierul Victor Ponta a confirmat discuţiile pe această temă, însă deocamdată nu este clar sub ce formă ar putea fi promovat documentul, pentru a nu fi considerat neconstituţional.

Premierul Ponta aşteaptă punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii şi eventualele propuneri, care ar putea fi luate în discuţie de guvern în şedinţa de săptămâna viitoare.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casatie şi Justiţie, Livia Stanciu, susţine însă astăzi, într-un comunicat, că modificările şi completările propuse de Instanţa Supremă şi de instituţiile implicate în punerea în aplicare a noilor coduri trebuie să se realizeze înainte de data stabilită pentru intrarea în vigoare a acestor acte normative, pentru a nu interveni disfuncţionalităţi în activitatea instanţelor.

"Vreau un punct de vedere, în primul rând - dacă legal, constituţional, se pot face aceste modificări. Dacă nu, Parlamentul prin lege poate să modifice", spunea ieri Victor Ponta, care mai amintea că noua legislaţie penală e adoptată de patru ani şi jumătate.

Amânarea Codurilor, exclusă de premier

Amânarea termenului de intrare în vigoare a noilor coduri, cerută în repetate rânduri de opoziţie şi de unii magistraţi, inclusiv pe motiv de deficit de personal - este exclusă de premier, care consideră că sistemul judiciar este pregătit pentru aplicarea noii legislaţii.

În plus, spune Victor Ponta, nu se poate să constaţi cu o zi înainte, după cinci ani, că ceva nu e bine.

DNA anunţă însă într-un comunicat că împreună cu DIICOT a formulat încă din luna noiembrie o serie de propuneri în vederea iniţierii unui act normativ care să modifice prevederile ce pot genera obstacole în combaterea faptelor de corupţie, dar până în acest moment nu a primit un răspuns oficial cu privire la aceste propuneri.

DNA îşi exprimă astăzi deosebita îngrijorare cu privire la un risc major ca eficienţa investigaţiilor în cauzele de corupţie să fie semnificativ diminuată.

Regimul interceptărilor telefonice

Una din principalele probleme semnalate de magistraţi vizează regimul interceptărilor telefonice în cadrul anchetelor penale.

Judecătorul Mihai Udroiu, specialist în Drept Penal, implicat în elaborarea noilor coduri, i-a explicat Mădălinei Verman că un act normativ complementar ar putea aduce clarificări, deşi - spune Mihai Udroiu - şi în forma actuală, interceptările au un cadru destul de bine reglementat.

Mihai Udroiu: Să luăm un caz de speţă: cineva acuză pe altcineva că a comis o infracţiune de înşelăciune. Faptul că se formulează o plângere pentru infracţiunea de înşelăciune nu înseamnă că persoana respectivă a şi comis infracţiunea de înşelăciune. Eu voi începe urmărirea penală cu privire la infracţiunea de înşelăciune, voi începe să strâng probe, înscrisuri, să audiez martori. Dacă voi considera necesar, voi lua şi interceptările convorbirilor telefonice şi de-abia în momentul în care, din probele strânse, bănuiesc că o anumită persoană e posibil să fi comis infracţiunea de înşelăciune, abia atunci o chem şi dispun continuarea urmăririi penale faţă de aceasta, în calitate de suspect, şi de-abia atunci află de existenţa procesului penal. Între începerea urmăririi penale şi continuarea urmăririi penale faţă de suspect nu e nici o interdicţie de a i se lua interceptări de convorbiri telefonice.

Reporter: Deci, asta este prevederea nemodificată.

Mihai Udroiu: Aceasta este prevederea nemodificată, iar prevederea modificată coerentizează câteva aspecte de nuanţă şi de incongruenţe legislative, ca să facă textul mult mai flexibil şi mai flexibil şi mult mai aplicabil în practică, să nu existe nici un risc de interpretare contrară.

Armonizare legislativă cu UE

Judecătorul Mihai Udroiu mai spune că aplicarea noilor coduri actualizează legislaţia penală românească şi o armonizează la cea din statele membre ale Uniunii Europene.

Durata proceselor se va scurta - în principal, prin reducerea căilor de atac al sentinţelor şi prin introducerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei.

România a fost în numeroase rânduri atacată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru procese întinse pe mai bine de 10 ani.

Mădălina Verman mai reţine că, de la 1 februarie, o dată cu introducerea noilor coduri, prostituţia şi cerşetoria nu mai sunt considerate infracţiuni penale, ci doar contravenţii.

Se modifică modul de stabilire a alcoolemiei la şoferi, se delimitează clar acţiunile de vătămare a fătului, cele contra vieţii private sau protecţia vieţii sexuale.

În general, pedepsele vor fi mai mici în cazul celor care săvârşesc, pentru prima dată, o singură infracţiune, dar vor fi mai aspre decât în prezent în cazul infracţiunilor multiple sau în cazul recidiviştilor.