CSAT despre situația din sănătate, afectată de scandalul dezinfectanților

Președintele Klaus Iohannis a declarat că subiectul dezinfectanților, dar și cel al medicamentelor sau al siguranței alimentare fac parte din ansamblul preocupărilor autorităților pentru situația din sistemul sanitar.

El a spus că în cadrul CSAT s-a hotărât adoptarea unui plan de acțiune, care presupune asumarea "unor norme și proceduri de control".

Normele se referă la antiseptice și dezinfectante chimice, a spus președintele. El a dat ca termen sfârșitul lunii iulie, când acestea ar urma să fie stabilite de o echipă mixtă de medici, biologi și alți specialiști.

"Sunt în vizor calitatea dezinfectanților, dar și curățenia din spitale sau alte unități sanitare", a spus Klaus Iohannis.

El a anunțat după ședința CSAT și ceea ce el a numit "un mecanism de control mai riguros".

"Trimestrial, guvernul ca prezenta CSAT informări privind sistemul de sănătate publică și starea de sănătate a cetățenilor", a spus președintele.

Klaus Iohannis a mai anunțat și că România "va dezvolta laboratoare acreditate care să poată verifica inclusiv caliatea dezinfectanților".

Scandalul dezinfectanților

Declarația președintelui survine pe fondul unei anchete ample a autorităților privind dezinfectanții sanitari folosiți în spitalele din România.

Un raport al guvernului vorbește de o diluare a dezinfectanților față de dozele de pe etichete "de până la câteva sute sau chiar mii de ori".

Persoane implicate în anchetă au spus că firma care comercializa dezinfectanții ar fi mituit directori de spitale și alte autorități publice pentru a-i cumpăra produsele.

România ocupă constant unul dintre ultimele locuri în Europa privind îngrijirea medicală. Potrivit Indexului european al sistemelor medicale (EHCI) pe 2014, la opt indicatori România este ultima din Europa, împreună cu Serbia: reducerea deceselor cardiovasculare, reducerea deceselor prin accident vascular cerebral, mortalitatea infantilă, rata de supravieţuire a bolnavilor de cancer, anii de viaţă pierduţi prin deces ce putea fi prevenit, infecţiile cu MRSA (stafilococ auriu meticilino-rezistent), rata avorturilor şi depresia.

Mortalitatea infantilă, "cel mai relevant indicator" din clasamentul EHCI pe 2014, este de aproape 10 la 1.000 de naşteri în România, care se situează pe ultimul loc în Europa în această privinţă. Media europeană a mortalităţii infantile este de 6 la 1.000 de naşteri.