Criza economică, "ameninţare" pentru democraţia românească
Un studiu al Centrului pentru prevenirea conflictelor avertizează asupra riscurilor generate de un comportament politic neadecvat faţă de criză.
Articol de Ionuţ Dragu, 12 August 2009, 13:46
Centrul pentru prevenirea conflictelor si Early Warning, din Bucureşti, a emis un raport prin care se evidentiază efectele crizei în România dar şi soluţiile de iesire găsite de aparatul administrativ, cât şi politicile şi costurile aferente. Realizatorul raportului, directorul Centrului, Iulian Chifu semnalează că actuala situaţie economică din România se caracterizează prin scoaterea în evidenţă a efectelor destructive şi a percepţiei de ameninţare dar şi prin potenţarea fricii publicului.
"Gestionarea voluntaristă, hei-rupistă, fără strategie, fără evaluare a consecinţelor deciziilor şi a efectelor pe termen mediu şi lung", au creat o imagine socială nu tocmai confortabilă. Un alt efect alt crizei mondiale în românia este resimţit prin "implicarea Fondului Monetar Internaţional (FMI) cu politici de restrîngere economică, de generare a spiralei de implozie, cu efect de stabilizare pe baza împrumuturilor dar şi de blocare a pieţei, consumului şi restrîngere a cheltuielilor guvernamentale".
Acelaşi raport, întocmit de Iulian Chifu, specializat în analiză de conflict şi decizie în criză, indică şi câteva soluţii propuse de aparatul administrativ pentru combaterea efectelor crizei. Printre acestea se regăsesc "reducerea cheltuielilor, a activităţii, a creditului, diminuarea personalului bugetar prin prisma scăderii cheltuielilor bugetare cu personalul dar şi a procentului salariilor bugetare, în perspectivă de la 9 la 6% din PIB(potrivit acordului cu FMI).
De partea cealaltă, din punctul de vedere al cetăţeanului român, "reducerile de personal care crează probleme şi costuri pe termen mediu şi lung în societate", produc un val de nemulţumire. Reducerile de personal, se arată în raport, "se vor face în continuare, în zona bugetară, pe criterii clientelare şi de partid; pe alte criterii decît cele legate de competenţă". Aceste acţiuni "vor avea ca efect o nouă prăbuşire a calităţii resursei umane şi un nou exod în străinătate al creierelor". În plus, depopularea domeniului bugetar de zonele de competenţă şi excelenţă "nepervertite sau neintegrate în sistemul politic şi clientelar de partid", este un alt efect al acţiunilor aparatului administrativ.
Reducerile de personal, semnalează Iulian Chifu, "se petrec pe fondul bogăţiei persoanelor aflate în funcţii ministeriale şi a liderilor politici, a opulenţei şi snobismului de a prezenta public această bogăţie". Acestea s-ar produce "pe fondul bugetelor neruşinate şi nejustificate ale unor ministere şi agenţii, de la majoritatea instituţiilor bugetare".
Raportul mai semnalează că majorarea profiturilor clasei politice, suprapuse pe costurile suportate de populaţie şi pe fondul şomajului celor eliberaţi din funcţii sunt strâns legate de "majorarea capitolului de investiţii, făcute prin alocări de lucrări pe criterii clientelare şi politice". Aceste investiţii sunt "cu profituri majore pentru firmele cîştigătoare şi pentru politicienii implicaţi în atribuirea contractelor".
Propunerile raportului pentru situaţia actuală de criză
Iulian Chifu, semnatarul raportului vede drept potrivită o revizuire punct cu punct a bugetelor, începând cu " tăierea cheltuielilor neacceptabile în criză", concomitent cu "prezervarea capacităţii instituţiilor de îndeplinire a obiectivelor". De asemenea, printre soluţiile propuse în raport se regăsesc şi "retragerea capitolelor de cheltuieli materiale, diminuarea la maximum a cheltuielilor “de protocol” şi a celor de reprezentare inutilă sau cu utilitate scăzută (care nu se justifică în contextul efortului concret), majorarea deficitului bugetar la maximum (astfel încât să permită menţinerea fluxurilor susţinute de bani în economie), amînarea accederii în zona euro şi a eforturilor aferente acestui deziderat: "Dacă la începutul crizei România s-ar fi aflat în zona Euro sau dacă UE accepta formula big bang cu toate statele UE care doreau acest drum, exita o formulă de reducere a efectelor crizei" menţionează Iulian Chifu. Semnatarul raportului precizează că "în momentul de faţă a face eforturi în criză pentru convergenţă şi îndeplinirea coniţiilor de intrare în zona euro este o sinucidere pentru economie".
De asemenea, "reducerea de personal în economie pe baza unor criterii de competenţă clare, unitare" este văzută ca o variantă viabilă pentru depăşirea situaţiei dificile din economie.
O ultimă propunere, "mai potrivită" decât cele alese până acum de aparatul administrativ ar fi "crearea unui mecanism de reducere a marjei de profit sau plafonarea marjei de profit a firmelor prin impozitarea prohibitivă a excesului de profituri sau a cheltuielilor nepotrivite, ostentative în perioadă de criză".
