Creştinii sărbătoresc Înălţarea Domnului
Înălţarea Domnului la cer s-a petrecut, potrivit Scripturilor, pe Muntele Măslinilor de lângă Ierusalim, unde Iisus şi-a chemat apostolii pentru o ultimă binecuvântare.
Articol de Bogdan Mihai, 13 Mai 2010, 12:37
Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc, la 40 de zile de la Paşti, Înălţarea Domnului la cer, fapt petrecut, potrivit Scripturilor, pe Muntele Măslinilor de lângă Ierusalim, unde Iisus şi-a chemat apostolii pentru o ultimă binecuvântare.
În această zi, în toate catedralele, bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate vor fi pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori pentru apărarea ţării şi a credinţei strămoşeşti, pentru întregirea neamului, pentru libertatea şi demnitatea poporului român.
După Sfânta Liturgie, vor fi oficiate slujbe de pomenire şi la cimitirele, troiţele şi monumentele dedicate cinstirii eroilor neamului.
Deşi prin Înălţarea Domnului, activitatea Sa pământească lua sfârşit, Iisus le-a spus ucenicilor chiar în momentul Înălţării: "Iată, Eu sunt cu voi până la sfârşitul veacurilor".
El s-a înălţat pentru a trimite în lume Duhul Sfânt, aşa cum promisese: "Voi ruga pe Tatăl să vă trimită un alt Mângâitor ca să fie cu voi în veac".
Acest lucru s-a întâmplat zece zile mai târziu, de Rusalii sau Cincizecime, când, prin pogorârea Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli, aceştia s-au transformat din oameni simpli în misionari, care au răspândit învăţătura creştină în toată lumea.
În prezent, pe locul din care s-a înălţat Iisus la cer, se află o capelă, fiind spaţiu de închinare atât pentru creştini, cât şi pentru musulmani, întrucât Înălţarea lui Hristos la ceruri este recunoscută în Islam, deşi nu este menţionată în Coran.
În lăcaş se păstrează o piatră care are imprimată o urmă de picior despre care se spune că ar aparţine Mântuitorului.
Până în anul 312, când s-a botezat Împăratul Constantin cel Mare, creştinii prăznuiau această sărbătoare într-o peşteră de pe Muntele Măslinilor, ferindu-se de cei care îi persecutau.
În jurul anului 390, aici s-a ridicat prima biserică, dărâmată însă în 614 de perşi şi refăcută apoi de eparhul Modest.
În unele locuri, de sărbătoarea Înălţării, numită şi Ispas, se taie mieii şi se însemnează vitele cu vopsea pe blană şi cu crestături pe urechi.
Este ziua în care credincioşii se salută cu ''Hristos s-a înălţat!'' şi răspund ''Adevărat s-a înălţat!''.
