Creştinii ortodocşi sărbătoresc Sfânta Treime
Urmând Sfintele Scripturi şi învăţătura Sfinţilor Părinţi, Biserica Ortodoxă mărturiseşte că Sfânta Treime înseamnă trei ipostasuri, care împărtăşesc aceeaşi substanţă sau natură.
Articol de Bogdan Mihai, 24 Mai 2010, 10:44
Creştinii ortodocşi sărbătoresc Sfânta Treime.
Învăţătura despre Sfânta Treime constituie dogma principală în Biserica Ortodoxă.
Prin ea se înţelege Dumnezeu cel Unul în fiinţă şi întreit în persoane: Dumnezeu - Tatăl, Dumnezeu - Fiul şi Dumnezeu - Duhul Sfânt.
Urmând Sfintele Scripturi şi învăţătura Sfinţilor Părinţi, Biserica Ortodoxă mărturiseşte că Sfânta Treime înseamnă trei Persoane (ipostasuri), care împărtăşesc aceeaşi substanţă sau natură.
Sursa şi unitatea Sfintei Treimi este Tatăl, din care se naşte fără de timp Fiul şi din care purcede Sfântul Duh.
Astfel, Tatăl este, în acelaşi timp, fundamentul unităţii Sfintei Treimi, cât şi al distincţiei.
Afirmaţia principală despre ceea ce crede Biserica despre Dumnezeu este găsită în Crezul Niceo - Constantinopolitan (sau Crezul de la Niceea, Simbolul credinţei sau pur şi simplu Crezul), acea formulare a credinţei stabilită la Primul Sinod Ecumenic şi la Al doilea Sinod Ecumenic.
Acesta a fost definit de Sfinţii Părinţi de la cele două Sinoade Ecumenice (care au avut loc la Niceea - 325 d. Hr. şi Constantinopol - 381 d. Hr.) pentru a combate diferitele erezii, în special arianismul, apollinarismul, macedonianismul (erezie pnevmatomahă) şi hiliasmul.
Crezul, aşa cum este el acum, s-a format în două etape, iar cel utilizat în zilele noastre de Biserica Ortodoxă cuprinde revizuirile şi adăugirile de la Sinodul I de la Constantinopol.
Câteva secole mai târziu, Biserica Romano-Catolică a încercat să facă o revizuire unilaterală a Crezului, prin adaosul Filioque cu privire la purcederea Duhului Sfânt, aceasta fiind una din cauzele Marii Schisme dintre Roma şi restul Bisericii.
