Creşterea programată a pensiilor "ar putea avea un impact bugetar negativ"

Reprezentanţii BNR atrag atenţia asupra impactului bugetar negativ pe care l-ar putea aduce creşterea programată a pensiilor.

Valentin Lazea, economistul şef al BNR, a explicat, astăzi, că majorarea punctului de pensie, din aceasta toamnă, a adus un deficit suplimentar la buget de 3,3 miliarde de lei şi ar urma să aibă un impact mai mare de 10 miliarde, anul viitor, dacă nu sunt luate măsuri de compensare. În context, el a vorbit despre scenariul unei prorogări a creşterii cu 40% a pensiilor:

Valentin Lazea: "Dacă se introduce acea creștere de 40% a pensiilor, 2021 bugetul explodează pur și simplu și trebuie să ai nu știu câte măsuri de compensare ca să vii, nu sub 3%, ci undeva deasupra lui 3%, cu destul de mult. Prorogarea creșterii cu 40% a punctului de pensie, din septembrie 2020, poate avea loc urmând ca bugetul să ofere o creștere mult mai mică, de ordinul câtorva procente, care oricum va reprezenta o creștere, și nu o reducere, care oricum va duce la depășirea deficitului de 3%, dar cu puțin peste această valoare, care oricum va fi finanțată din bani pe care statul român nu îi are".

Realizator: Economistul şef al Băncii Naţionale a mai spus că numai ca efect al aplicarii legii pensiilor deficitul bugetar ar ajunge la 4,5 din PIB, în 2020, adică la anul, şi la 5,7%, în 2021.

Efectele se vor propaga şi în anul 2022, când deficitul ar putea ajunge şi la 6,5% din PIB.

Valentin Lazea a atras atenţia că, deşi oamenii nu ştiu, orice depăşire a limitei de 3% implică împrumuturi externe la costuri tot mai mari, dar şi posibile sancţiuni din partea Uniunii Europene.