Creșterea facturilor la energie cu câteva zeci de lei nu ar trebui să genereze panică, spune Sebastian Burduja

Invitatul de astăzi al "Apelului matinal " este ministrul energiei, Sebastian Burduja. Bună dimineața!
Bună dimineața, doamnă Petrican, dumnevoastră și tuturor ascultătorilor Radio România Actualități!
Se apropie termenul de 1 iulie, îngrijorările privind dimensiunea factorilor cresc, probabil că unii dintre cei care ne ascultă acum au și făcut deja simulări de preț pentru a vedea nivelul facturii după ridicarea plafonării. În ce marje de preț se va situa costul electricității după 1 iulie?
Așa cum ați spus, cel mai corect fapt este ca fiecare român să intre pe posf.ro, este comparatorul de prețuri de la ANRE și acolo foarte rapid, în câteva minute, poate să vadă ofertele din piață și să o aleagă pe cea mai bună, pe cea mai ieftină sau pe cea mai convenabilă pentru acel consumator. Dacă mergem pe această variantă, vedem oferte în jurul valorii de 1 leu, 1 leu și puțin per kWh, ceea ce, sigur că, este sub plafonul de 1,3 lei kWh pentru consumatorii cu peste 300 kWh pe lună, mă refer la plafonul aplicabil acestei perioade de până la 1 iulie. Aceștia vor putea chiar să economisească bani la facturi. Pentru ceilalți consumatori, sigur că statul român pregătește acest mecanism de sprijin, deci pentru consumatorii vulnerabili, cei care câștigă până în salariu minim și acolo va fi o sumă lunară, iar principiul, chiar dacă suma nu este stabilită final cu Ministerul Finanțelor și în coaliția de guvernare, dar principiul este ca acei consumatori vulnerabili de până într-o sută de kWh pe lună să nu aibă o creștere în facturi sau cel mult să fie o creștere modică de câțiva lei pe lună.
Noi avem acum un preț plafona de 0,68 de lei pe kWh sau 0,8. Care va fi impactul concret asupra facturilor românilor de la 1 iulie după eliminarea plafonării?
Noi avem acum trei plafone, doamna Petrican. Acest 0,68 de lei pentru un consum de până într-o sută de kWh oră pe lună, apoi 0,8 lei până în 255 de kWh pe lună și 1,3 lei, așa cum vă spuneam, pentru cei care au un consum de peste 300 de kWh pe lună. În general, la nivelul țării, aș vrea să vă dau câteva date și sunt date oficiale de la ANRE, sunt 8,7 milioane de consumatori casnici în România, cu aproximație, 4 milioane de consumatori au un consum mediu de 46 de kWh pe lună. Asta înseamnă că în ultimii trei ani au plătit cam 31 de lei pe lună factura și la un preț din piața liberă acum sau după 1 iulie, dacă aleg, sigur, oferta cea mai bună, ar avea o creştere cam de 17-20 de lei pe lună.
Deci în loc de 31 dei lei ar fi 50 de lei, dacă, repet, nu sunt consumatori vulnerabili, caz în care vor primi acea sumă de bani de la stat și vor putea avea chiar o factură mai mică. Apoi mai sunt 3,2 milioane de consumatori cu un consum de aproximativ 147 kW/oră pe lună, consum mediu lunar. Ei au plătit în acești trei ani de plafonare cam 118 lei pe lună, aproximativ, iar la prețurile după 1 iunie, pe oferta cea mai bună, ar fi între 153 și 165 de lei pe lună. Deci o creștere de 35 - 40 de lei pe lună. Cam un leu pe zi am calculat noi aici. Sigur, din nou, dacă nu sunt vulnerabili, caz în care vor primi acea sumă de la stat și această creștere va fi, să spunem, modică. Iar, sigur, pentru consumatorii cu un consum mai mare de 255 de kW/oră pe lună, acolo sunt încă 1,4 milioane. Și aici, în principiu, s-a aplicat acest plafon de 1,3, iar pe oferta cea mai bună din piață este o companie, e adevărat, în care statul are participația majoritară, e vorba de Hidroelectrica. Aici pot să-și reducă facturile după 1 iulie cu 20 - 25 % și acesta poate fi un beneficiu al acestei etape, să spunem, de liberalizare.
Dar cum explicați populației ideea de piață liberă, pentru că vor urma scumpiri în lanț?
Eu, pe datele pe care vi le-am spus, cred că am demonstrat că nu vine apocalipsa în sectorul energetic. Eu cred că există un interes pentru generarea acestui sentiment de panică, pentru că pe o piață genul acesta de mișcare generează speculații și creșteri de prețuri. Tocmai asta încercăm să evităm. Deci faptul că, totuși, de trei ani de zile, facturile la energie electrică și la gaz, ele sunt plafonate, deci la același nivel per kW/oră nu au fost deloc indexate cu inflația, deși în acești trei ani de zile a fost inflație. Nu știu dacă există un produs sau un serviciu similar în economie care să se fi comportat așa, adică fără indexare cu inflația. Şi, deci, cred că genul acesta de creșteri de un leu, câțiva lei pe zi sau, în fine, câteva zeci de lei pe lună nu ar trebui să genereze o asemenea panică sau un asemenea efect în economie. Ba mai mult, cred că pot fi și consumatori - și sunt pe datele ANRE, v-am spus, peste 1,4 milioane de puncte de consum, unde ar trebui să existe chiar o reducere în facturi. Prețul într-o piață este dat de cerere şi ofertă.
Câtă energie avem disponibilă, câtă energie producem și câtă energie consumăm. Acesta este mecanismul corect și cu cât mai mulți români vor merge și se vor interesa de schimbarea furnizorului, dacă nu sunt mulțumiți de oferta pe care o au, cu atât mai mare va fi presiunea pe toți furnizorii, deci ei toți vor fi obligați să-și reducă prețurile. Așa funcționează o piață, iar o piață funcționează numai atunci când noi, în calitatea noastră de clienți, de consumatori, suntem responsabili și alocăm aceste câteva minute pentru a verifica, dom'le, care e cea mai bună ofertă, așa cum facem, nu știu, la piață să alegem roșiile cele mai ieftine sau, nu știu, la supermarket, așa trebuie să facem și cu furnizorul de energie electrică. Exact acest efect urmărim noi să-l generăm și anume o concurență foarte mare între furnizori, ceea ce va duce la prețuri mai mici.
Dar cum se asigură Guvernul că furnizorii nu vor abuza de liberalizare și nu vor practica prețuri speculative, astfel încât să nu vină apocalipsa în sectorul energetic, după cum spuneați?
Aici este rolul Autorității de Reglementare în domeniul Energii, ANRE, este un reglementator independent sub autoritatea Parlamentului și are toate pârghile necesare prin lege pentru a-i sanționa pe cei care ar specula. Și mă refer la amenzi ca procent din cifra de afaceri, unde pentru o companie din energie vorbim de sume de zeci de milioane de euro. Și anul trecut s-au dat astfel de amenzi, de zeci de milioane de euro, deci nimeni n-ar trebui să se joace și eu am încredere că ANRE își va face treaba. Dincolo de asta, încă o dată, e important să fim calmi, să ne alegem noi în calitate de clienți cele mai bune oferte și asta va determina o piață funcțională.
Dar ce efect anticipați că va fi asupra IMM-urilor?
În cazul consumatorilor non-casnici, cu atât mai important este ceea ce am spus la începutul intervenției mele, adică să ia legătura cu furnizorul lor actual și să-și negocieze cel mai bun preț. Acolo au o pârghie mult mai mare decât un consumator casnic, fiind și, în general, un consum lunar mai mare. Și deci, într-o piață liberă în care furnizorii se luptă pentru clienții, așa cum ne-o dorim în țara noastră, ar trebui să vedem oferte competitive, cu atât mai mult pentru consumatorii non-casnici, deci IMM-uri sau întreprinderi românești.
Și mai am o întrebare. Cum accelerați investițiile în producția de energie regenerabilă pentru a compensa volatilitatea pieței?
Obiectivul nostru, și-l am de doi ani de zile, este acesta, investiții, investiții, investiții. În acești doi ani de zile, România a pus în funcțiune peste 1.800 de megawați, grupuri noi, ceea ce înseamnă cât am pus în funcție într-un deceniu înainte. Dacă vreți, ca la autostrăzi să spunem ca echivalent s-a făcut într-un an și jumătate de fapt cât s-a făcut într-un deceniu. Deci, singura soluție ca facturile noastre să fie mai mici, energia să fie mai sigură, să nu depindem de importuri de la alții, importuri care în general sunt sumpe, este aceasta: să dezvotăm aceste capacități. Din păcate, doamna Petrican, și ieri am împlinit doi cu echipa mea la Ministerul Energii, nu avem o baghetă magică, nu putem repara în doi ani de zile ceea ce s-a strict, din păcate, în 20 de ani de zile. Pentru că dacă noi am reușit să punem în funcție, să inaugurăm, dacă vreți să conectăm la sistem 1.100 de megavati, trebuie să știți că între 2009 și 2022 România a scos din funcțiunea, a dezafectat pur și simplu peste 7.000 de megavati grupuri pe cărbune și gaz, grupuri care ne-ar fi fost utile astăzi, mai ales seara, când e consumul mare și când România, alături de alte state din regiune, pur și simplu alergă după energie disponibilă, ceea ce înseamnă că importă și importurile sunt scumpe. Asta trage foarte mult prețul zilnic al energiei în România în sus.
Mulțumesc pentru toate aceste precizări și pentru prezența la "Apel matinal"! Invitat a fost ministrul energiei, Sebastian Burduja.