"Creștere semnificativă a afecţiunilor hepatice", după pandemia de COVID

Numărul pacienților cu afecțiuni hepatice a crescut semnificativ după pandemia de COVID.

Oamenii suferinzi hepatită virală B, C sau D s-au confruntat cu lipsa de tratament chiar și șapte luni din cauza unor neajunsuri birocratice, iar foarte mulţi s-au îmbolnăvit de ficat, pe fondul consumului mare de alcool.

Profesor doctor Liana Gheorghe: În centrele reprezentative ale regiunilor din România există o pondere enormă de pacienți cu ciroză hepatică datorată infecțiilor virale. E adevărat că ne prinde din urmă etiologia etanolică în momentul de față şi aici probabil că ne-ar trebuit din partea guvernanţilor, a autorităților niște măsuri de limitare a consumului de alcool, o aliniere la normele europene din acest punct de vedere, pentru că ceea ce am văzut postpandemic în ceea ce privește bolile generate de alcool este absolut disperant. În clinicile noastre, pacienții aceștia își împart primele locuri ca boli grave și ca nevoie de transplant hepatic. Încă ciroza hepatică secundară infecției virale /.../ reprezintă principala cauză de listare și de transplant hepatic în momentul de față în România. De aceea tot ceea ce se leagă de planul strategic, de eliminarea hepatitelor virale nu poate funcționa și nu poate lăsa la o parte nevoile de screening și de tratament inovativ în hepatita Delta.

Realizator: În cadrul unei dezvoltări găzduite de Senat, Liana Gheorghe a avertizat autoritățile asupra încetinirii măsurilor necesare pentru eliminarea hepatitelor virale din țara noastră până în 2030.

Testarea insuficientă și lipsa unor soluții legislative pentru pacienții neasigurați din diferite categorii sociale vulnerabile sunt două obstacole importante.