Credincioșii celebrează Sfintele Paști
Creştinii ortodocşi şi greco-catolici au participat, în prima zi de Paşte, la slujba Vecerniei Învierii.
Articol de Răzvan Stancu, 05 Mai 2013, 21:21
Credincioşii ortodocşi, greco-catolici şi neoprotestanţi celebrează duminică Învierea Domnului. Este prima zi din cele trei de Paşti.
De cele mai multe ori, românii îşi petrec sărbătorile pascale în familie, acasă, dar sunt destul de mulţi cei care aleg să plece într-o staţiune la munte sau la mare.
Pe Valea Prahovei, spre exemplu, se află zilele acestea peste 10 mii de turişti, susţin hotelierii şi reprezentanţii agenţiilor de turism.
În Delta Dunării, anul acesta şi-au rezervat locuri de cazare peste 3000 de turişti, cu 25% mai mulţi decât anul trecut.
Mulţi dintre cei care au rămas acasă au preferat să iasă la iarbă verde în locul mesei tradiţionale de Paşti.
Slujba Vecerniei Învierii
Creştinii ortodocşi şi greco-catolici au participat, în prima zi de Paşte, la slujba Vecerniei Învierii.
La Catedrala Patriarhală din Bucureşti, slujba a fost oficiată de Patriarhul Daniel, împreună cu un sobor de ierarhi preoţi şi diaconi.
Această vecernie a învierii denumită popular şi "a doua înviere" simbolizează arătarea lui Hristos în faţa ucenicilor, după ridicarea sa din morţi.
Evanghelia a fost citită în douăsprezece limbi, număr care trimite la cei doisprezece apostoli.
Vecernia Învierii la Catedrala Patriarhală. Foto: basilica.ro.
Toată rânduiala slujbei şi a celor celebrate în săptămâna următoare sunt axate pe ideea de înviere.
De aceea, prima săptămână după Paşti mai este numită şi săptămâna luminată.
Mii de credincioși au luat parte la slujba de Înviere
Peste 30.000 de oameni au participat, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la slujba de Înviere din Capitală, aproape 7.000 dintre aceştia venind să ia Lumină pe Dealul Patriarhiei, de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, potrivit estimărilor autorităţilor citate de Mediafax.
Cei mai mulţi credincioşi din Capitală- de la copii de câţiva ani la bătrâni - au mers la slujba de la Catedrala Patriarhală.
Mii de turişti dar şi localnici au fost prezenţi noaptea trecută, în Portul turistic din Mangalia, unde a fost oficiată slujba de Înviere.
Lumina Sfântă a fost adusă de la Ierusalim cu un transport special iar Slujba de Înviere a fost oficiată de Înalt Prea Sfinţia Sa Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului împreună cu un sobor de preoţi, în altarul special amenajat în portul Turistic Mangalia.
Sfânta Lumină a fost adusă la altar de către Arhiepiscopul Tomisului cu o şalupa, pe mare. Imediat după oficierea slujbei, municipalitatea a distribuit tuturor celor prezenţi în faţa altarului de pe plajă 5.000 de lampioane care au fost lansate spre cer sub sloganul "Lumina care vine se întoarce la ceruri", a transmis corespondentul radio România, Mona Constantinescu.
Paştele este singura sărbătoare pe care toate bisericile ortodoxe din întreaga lume o sărbătoresc în aceeaşi zi, respectiv bisericile ortodoxe pe stil vechi (după calendarul iulian) şi bisericile ortodoxe pe stil nou (după calendarul gregorian).
Vremea în a doua și a treia zi de Paște
Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, luni, vremea va fi uşor instabilă.
Vor fi înnorări temporare în vestul şi sud-vestul ţării precum şi în zona Carpaţilor Occidentali şi Meridionali, unde local, mai ales după-amiaza, vor cădea averse şi se vor semnala descărcări electrice, informează
La București, cerul va fi variabil, mai mult senin dimineaţa, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 27 de grade, iar cea minimă va fi de 12-14 grade.
Harta: Prognoza meteo pentru 6.05.2013. Sursa: meteoromania.ro.
Marți vremea va fi predominant frumoasă. Cerul va fi variabil în vestul ţării, unde izolat va ploua slab şi trecător şi va fi mai mult senin în rest. Vântul, în general moderat va avea intensificări pe parcursul zilei cu precădere în jumătatea sudică şi în zona montană.
Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 20 şi 29 de grade, iar cele minime între 6 şi 16 grade, mai coborâte în depresiuni, dar şi uşor mai ridicate în Dealurile de Vest.
De ce se sărbătoreşte Învierea Domnului la date diferite?
Doi ani la rând, 2010 şi 2011, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de toţi creştinii - ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante.
Următorul an în care Paştele va fi din nou sărbătorit în aceeaşi zi va fi 2014, când Sfânta Sărbătoare a Paştelui va fi în 20 aprilie.
Data Paştelui creştin se stabileşte după o regulă fixată la Sinodul I ecumenic, în anul 325 şi anume: Paştele cade în prima duminică, după luna plină ce urmează echinocţiului de primăvară.
Această regulă este respectată de toate Bisericile creştine.
Biserica Ortodoxă respectă o regulă în plus: în cazul în care Paştele creştin coincide cu Paştele evreiesc, sărbătoarea Învierii Domnului este mutată în duminica următoare.
Data Paştelui pentru următorii 10 ani:
| Anul | Data Paştelui ortodox | Data Paştelui catolic |
| 2013 | 5 mai | 30 martie |
| 2014 | 20 aprilie | 20 aprilie |
| 2015 | 12 aprilie | 5 aprilie |
| 2016 | 1 mai | 27 martie |
| 2017 | 16 aprilie | 16 aprilie |
| 2018 | 8 aprilie | 1 aprilie |
| 2019 | 28 aprilie | 21 aprilie |
| 2020 | 19 aprilie | 12 aprilie |
| 2021 | 2 mai | 4 aprilie |
| 2022 | 24 aprilie | 17 aprilie |
Aşadar sunt luate în calcul două fenomene astronomice: unul fix, echinocţiul şi unul variabil - luna plină.
Decalajul dintre paştele catolic şi cel ortodox în unii ani este cauzat, însă, de diferenţa dintre cele două calendarele avute în vedere la calculul acestei date.
Bisericile Ortodoxe ţin seama în stabilirea datei Paştelui de calendarul neîndreptat sau stilul vechi, în timp ce Bisericile Romano-catolică , Protestante şi Neoprotestante respectă calendarul îndreptat, sau stilul nou.
Diferenţa de 13 zile dintre aceste două calendare face ca echinocţiul de primăvară să fie şi el decalat cu 13 zile de la un calendar la altul.
Luna plină este un criteriu evident, indiferent de calendar, pentru că se vede pe cer.
Apariţia ei mai aproape sau mai departe de echinocţiul de primăvară influenţează aşadar suprapunerea sau decalajul datei Paştelui.
Diferenţa de o săptămână dintre Paştele catolic şi cel ortodox în anul 2012, este cauzată însă nu de apariţia lunii pline ci de coincidenţa cu Paştele evreiesc.
Duminica de după lună plină, ce urmează echinocţiului de primăvară cade anul acesta în a doua zi a Paştelui Evreiesc, aşa că paştele în Biserica Ortodoxă se sărbătoreşte o dumincă mai târziu.
Următorul an în care Paştele va fi sărbătorit la aceeaşi dată de toţi creştinii va fi 2014.
