Cotele apelor Dunării la Giurgiu, Brăila şi Galaţi
Deşi nivelul Dunării a crescut în ultima vreme, autorităţile spun că nu sunt motive de îngrijorare.
Articol de Gina Bahor, Maria Măndiţă, Emil Talianu, 28 Mai 2014, 10:36
Galaţi
Nivelul Dunãrii a ajuns, în aceastã dimineaţã, la Galaţi la 607 cm, cu 7 cm peste Cota de Inundaţie şi un debit de 14.000 de mc/secundã.
În ultimele 24 de ore, cota Dunãrii a crescut cu 5 cm. Potrivit purtãtorului de cuvânt al ISU Galaţi, maior Eugen Chiriţã, nu au fost înregistrate probleme deosebite, bacurile circulând dupã orarul obişnuit.
Apa Dunãrii a inundat însã o porţiune din Faleza Dunãrii, locul de promenadã al gãlãţenilor, dar şi mai multe terase aflate pe malul apei, terase ce nu vor mai putea fi folosite pânã când apele nu vor scãdea.
Agenţii economici care au sedii de-a lungul Dunãrii s-au asigurat cã apa nu le va intra în incinte, construind diguri de apãrare, din saci umpluţi cu nisip. Cel mai lung astfel de dig a fost construit în Şantierul Naval Galaţi, unde circa 100 de muncitori au ridicat un dig lung de 300 de metri.
Reprezentanţii ISU, împreunã cu cei ai Serviciului de Gospodãrirea Apelor Galaţi monitorizeazã rezistenţa digurilor pe Dunãre, Siret şi Prut.
Brăila
Dunarea la Braila are cota de 640 de cm , cu trei mai mult decat ieri, si un debit de 13190 mc/s.
Este prognozat ca pana maine sa mai creasca un centimetru , dupa care fluvial incepe sa scada, ne-a relatat Adrian Turiac director SGA.
Toate sectoarele de dig continuã sã se menţinã în faza a treia de apãrare, cu apa ajunsã pânã la trei sferturi din înãlţimea coronamentului.
În afara infiltratiilor din zona IMB, probleme mai sunt şi la periferia comunei Chiscani, pe singurul sector de dig brãilean care nu este administrat de Sistemul de Gospodãrire a Apelor.
Locotenent colonelul Cristian Ion, inspectorul-şef al ISU "Dunãrea" Brãila ne-a spus ca în afara infiltraţiilor, care sunt normale la un asemenea nivel al Dunãrii, nu avem de ce sã ne facem griji, iar parapetul de beton are capacitatea de a rezista fiind puţin probabil ca Dunãrea sã mai creascã atât de mult încât sã îl depãşeascã şi sã inunde halda de deşeuri a fostului combinat.
Acesta ne-a mai spus ca deşeurile respective sunt clasificate ca inerte, deci nu existã pericol de contaminare.
Întrucat drumul de acces de la Bac trecere spre localitatile Frecatei si Marasu din Insula Mare a Brailei este zona inundabila, infiltratiile aparute sunt normale si se actioneaza cu pompe pentru a se putea circula.
Giurgiu
Dunãrea a atins cota maximã de inundaţii la Giurgiu.
În aceste condiţii, reprezentanţii Sistemului de Gospodãrire a Apelor Giurgiu anunţã cã digurile de pe sectorul Gruia-Giurgiu sunt monitorizate 24 de ore din 24.
În acelaşi timp, toate incintele din judeţ sunt încã în faza I de apãrare, iar Comitetul pentru Situaţii de Urgenţã este gata sã intervinã în oricare situaţie.
Deşi tendinţa este în uşoarã scãdere, apa a ajuns deja la baza digurilor.
Potrivit declaraţiilor purtãtorului de cuvânt al Comitetului pentru Situaţii de Urgenţã al Judeţului, Mãdãlina Boşoroaga, toate pãdurile situate pe marginea albiei majore a Dunãrii au fost inundate.
Este vorba despre pãdurile care încep din dreptul localitãţtii Gãujani şi se continuã pânã în comuna Greaca.
