Cotele apelor Dunării

Nivelul Dunării a depășit, astăzi, cu 3 cm Cota de Atenție, de 560 cm, ajungând la 563 de cm, cu 8 cm mai mult decât ieri. Totuși, autoritățile locale nu sunt îngrijorate în condițiile în care Cota de Inundaţie este, la Galați de 600 de cm.

Cea mai mare cotă a Dunării s-a atins, la Galaţi în 5 iulie 2010, când nivelul a ajuns la 677 de cm, cu 13 cm mai mult faţă de cota istorică înregistrată în anul 2006. În 2010 cartierul gălățean aflat pe malul Dunării a fost protejat de revărsarea fluviului cu un dig din saci cu nisip, lung de 4,5 km și cu o înălţime de 1,5 m, iar pe alte două străzi din Port s-au instalat hidrobaraje. Din fericire, digul a rezistat viiturii, deşi autorităţile locale erau pregătite să evacueze circa 8.000 de oameni din zona Portului. Totuşi, apa a inundat atunci Faleza Dunării, dar şi Şantierul Naval, înregistrându-se pagube de zeci de milioane de euro.

În prezent, preventiv, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi a emis un aviz către navigatori prin care acestora li se interzice să circule cu viteză, pe sectorul românesc al Dunării. “toţi armatorii au obligaţia să instruiască comandanţii de nave şi convoaie aflate în marş astfel încât navigaţia să se desfăşoare cu viteză redusă, până la limita de navigabilitate, fiind interzisă producerea de valuri sau efecte de sucţiune în scopul protejării malurilor şi a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor. Totodată, navele aflate în staţionare au obligaţia de a lua măsuri sporite de siguranţă pentru evitarea producerii unor evenimente de navigaţie”, se arată în avizul AFDJ.

Potrivit şefului AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru, preventiv, gurile de scurgere în Dunăre a apei pluviale de la Dana 16 (din dreptul Poliţiei de Frontieră) au fost obturate cu cepuri din lemn, pentru ca apa fluviului să nu refuleze pe uscat.

Totodată, şeful AFDJ Galaţi spune că atât cotele dar şi debitul Dunării – 11.100 mc/secundă faţă de media multianuală a lunii martie, de 6.700 mc/s -, pun probleme legate de sistemul de semnalizare, unele balize fiind antrenate de curenţi şi mutate de la locurile lor. La acest lucru contribuie şi resturile vegetale dar şi PET-urile care plutesc pe Dunăre. Pentru a le strânge, AFDJ acţionează pe raza danelor aflate în folosinţă (de la Perseus, până în dreptul monumentului la Elice), navigatorii strângând, din bărci, mizeria de la suprafaţa apei, acţiune desfăşurată şi ca urmare a avertismentelor primite din partea Gărzii de Mediu Galaţi.