"Coş de solidaritate" pentru pensionari

Guvernul a hotărât să acorde sprijin pensionarilor la alimentele de bază.

Este vorba de aşa-numitul "coş al pensionarilor", numit şi "coş de solidaritate", prin care pensionarii ar urma să primească, lunar făină, zahăr, ulei, mălai şi orez, la un preţ mai mic, cât mai apropiat de cel al producătorilor.

Măsura a fost propusă de Uniunea Naţională pentru Progresul României şi este criticată de unii reprezentanţi ai opoziţiei, care acuză guvernul de populism şi întreabă de unde vor veni banii pentru a acoperi costurile.

Proiectul a fost prezentat guvernului sub forma unui memorandum, aprobat în şedinţa de miercuri a executivului.

Acesta ar urma să fie pus în practică pornind de la înfiinţarea unei societăţi comerciale de către administraţia publică.

Ţinta va fi, ca în final, în cele trei mii de magazine tip "Economat", preţul pentru cele cinci produse de bază să fie apropiat de preţul de producţie şi asta fără costuri suplimentare din partea statului.

Purtătorul de cuvânt al UNPR, Valeriu Steriu, spune că adaosurile practicate vor acoperi strict diferenţa dintre preţul de producţie şi cel de vânzare.

Prin această metodă sunt eliminaţi o serie de intermediari, iar preţul produsului în magazin, scade, mai precizează Valeriu Steriu.

"În ultimii cinci ani am avut două proiecte oarecum similare, dintre care unul al Uniunii Europene - Programul european de distribuire de alimente pentru persoanele defavorizate - care a funcţionat în toate localităţile din România."

"Partea de achiziţii este foarte asemănătoare în acest program pe care îl propunem, cu ceea ce se întâmplă în achiziţiile din Programul corn şi lapte, în care judeţul are comandă pentru toate cele 100 de comune şi poate duce la un cost relativ acceptabil cu respectivele produse", a explicat purtătorul de cuvânt al UNPR.

Valeriu Steriu spune că până acum n-a existat voinţa de a pune în funcţiune acest sistem, care ar putea genera o reducere a preţurilor şi în cadrul supermarketurilor, ca urmare a concurenţei.

În plus, adaugă Valeriu Steriu, măsura vine şi în ajutorul producătorilor agricoli, pe fondul unui an bun pentru agricultura românească.

Reacţii diferite faţă de "Coşul de solidaritate"

În rândul opoziţiei, USL este îngrijorată de clientela politică, ce poate profita de situaţie din postura de furnizor de produse pentru economate.

Însă, dincolo de această îngrijorare, poziţionarea este diferită: în timp ce PSD aplaudă măsura ca una de stânga, PNL o critică, spunând că este imposibil de aplicat.

Fostul ministru al finanţelor, Varujan Vosganian, afrimă că reţeaua economatelor de stat este de la început falimentară, pentru că statul trebuie să găsească banii pentru spaţii, pentru personal şi alte cheltuieli, ceea ce ridică preţul produsului la vânzare.

În plus, statul este şi un prost organizator, aşa că aici apare corupţia.

Varujan Vosganian este de părere că această măsură este populistă şi cu ţintă electorală, înainte de anul 2012 - an de alegeri.

"Va fi, până la urmă, un gest de a umili pe pensionari. Vă imagianţi ce se va întâmpla în prima zi în care aceste magazine se vor deschide."

"Cei care au jefuit şi i-au batjocorit pe pensionari, după ce le-au promis marea cu sarea, vin acum în postura de cei care sunt înţelegători cu pensionarii, într-un mod, care, este complet şi în afara economiei de piaţă şi în afara respectului faţă de oameni, sugerând că, de fapt, toată piaţa românească foloseşte numai preţuri de speculă"

"Şi, iată, vine guvernul, care este cel mai bun şi cel mai înţelept cunoscător al economiei de piaţă şi care oferă produse la preţul cel mai bun", a afirmat Varujan Vosganian.

Preţul "nu poate fi identic cu cel de producţie"

Analistul economic Bogdan Baltazar exclude posibilitatea ca preţul produselor din economate să fie identic cu preţul de producţie, însă poate fi mai mic decât cel din alte magazine, pentru că se pot elimina anumite costuri.

"Tu şi cu mine, când ne ducem la magazin, intră multe adaosuri, adică sunt trei-patru intermediari, costuri de reclamă, reclama intră în costul produselor, uneori până la 40%. Sunt multe costuri în raport cu costul brânzei sau untului care se vinde", a explicat analistul.

Bogdan Baltazar spune că modelul a funcţionat în perioada postbelică, însă avea stigmatul unei cantine pentru săraci, iar preţurile practicate ar putea exercita o oarecare presiune asupra altor magazine, însă efectul va fi neînsemnat.