Corupţia periclitează aderarea la Schengen

Raportul privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost adoptat de plenul Parlamentului European, cu 487 voturi "pentru", 77 de voturi "împotrivă" şi 29 de "abţineri".

Votul este unul consultativ.

Decizia finală se va lua în Consiliu, iar în momentul de faţă nu se ştie exact când va avea loc acest vot.

Se vorbeşte de luna septembrie şi atunci nu se ştie ce anume va fi supus votului.

Comisarul european pentru justiţie, Cecilia Malström, a declarat că în momentul de faţă lipseşte un calendar clar şi transparent de aderare a României şi Bulgariei.

Există optimişti care sunt convinşi că România şi Bulgaria ar putea fi membre ale Spaţiului Schengen, chiar până la sfârşitul acestui an, însă cei care nu văd cu ochi buni lărgirea Schengen cred că cele două ţări ar mai trebui testate câţiva ani, timp în care să-şi rezolve problemele cu corupţia şi criminalitatea.

O altă ideee vehiculată este cea potrivit căreia s-ar putea începe cu deschiderea frontierelor aeriene, capitol la care România şi Bulgaria sunt pregătite, iar din raţiuni tehnice acest proces poate avea loc în lunile octombrie şi mai.

Combaterea insuficentă a corupţiei, cauză a amânării

Germania, Franţa şi Olanda s-au arătat împotriva aderării Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen, din cauza combaterii insuficente a corupţiei.

Olanda propune amânarea până în 2012 a intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, după o perioadă de probă pentru cele două ţări, a anunţat ministrul pentru Imigraţie, Gerd Leers.

Reprezentantul Olandei a declarat la Bruxelles, la o reuniune a ambasadorilor Uniunii Europene, că în România ar exista în continuare probleme mari legate de reforma justiţiei şi, prin urmare, Olanda nu crede că ţara noastră este un stat de drept.

Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, a spus, în replică, că declaraţiile nu sunt conforme cu realitatea.

Ministrul susţine că afirmaţiile diplomatului olandez sunt nefondate, neavenite şi regretabile şi aduc prejudicii imaginii unui stat membru al Uniunii Europene.

Pentru a adera la Spaţiul Schengen, România are nevoie de acordul tuturo statelor care au semnat acest tratat.

Ţările membre al Spaţiului Schengen(albastru) şi ţările candidate (verde). Foto: Wikipedia.

Domenii ale evaluării tehnice

Grupurile de experţi aparţinând statelor membre UE şi Secretariatului General al Consiliului UE, au vizat evoluţia din mai multe domenii.

• cooperarea de poliţie
• protecţia datelor personale
• politica de vize
• frontierele maritime
• frontierele aeriene
• frontierelor terestre
• verificarea modului de funcţionare a Sistemului de Informaţii Schengen(SIRENE)

Schengen, istoric

Spaţiul Schengen este o zonă de circulaţie liberă în Europa.

Statele membre ale acestui spaţiu au eliminat sau vor elimina controalele la frontierele dintre ele, astfel încât este (sau va fi) posibilă trecerea frontierei între oricare două asemenea state fără acte şi fără opriri pentru control.

Acordul de liberă circulaţie a fost semnat la 14 iunie 1985 în mica localitate luxemburgheză Schengen.

Primele state care l-au implementat au fost Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania şi Ţările de Jos, care şi-au deschis graniţele la 26 martie 1995.

Până în prezent, 30 de state au aderat la Acordul Schengen, dintre care 27 l-au şi implementat.

Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din centrul şi estul Europei, şi-au deschis graniţele, astfel încât pentru prima dată este posibilă călătoria liberă peste fosta "Cortină de Fier".

Din Spaţiul Schengen fac parte şi Elveţia, Liechtenstein, Norvegia şi Islanda, care nu sunt membre ale UE.

În acelaşi timp, Regatul Unit şi Irlanda, ţări membre ale Uniunii Europene, au optat să nu implementeze acordul Schengen pe teritoriul lor.

Frontiera României cu statele terţe nemembre UE va deveni frontiera externă a Uniunii Europene, fapt ce va atrage o responsabilitate suplimentară din partea autorităţilor române, atât în privinţa creşterii performanţei privind controlul şi supravegherea frontierei externe, cât şi a prevenirii şi combaterii unor fenomene ce prezintă caracter infracţional general, a migraţiei ilegale şi a criminalităţii organizate transfrontaliere.

Etape ale procesului de aderare României

• Transmiterea de catre România a unei Declaratii de pregatire- Declaration of readiness privind pregatirea pentru demararea procesului de evaluare Schengen -
• La data de 28 iunie 2007, România a transmis Declaraţia de Pregatire prin care a propus a doua jumătate a anului 2008 ca dată privind începerea procesului de evaluare pe 3 domenii: Cooperare politieneasca, Vize si Protectia datelor.
• Transmiterea, de catre Secretariatul General, a unui chestionar extins care va conţine intrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea şi aplicarea prevederilor Schengen Categoriei II.
• Completarea de catre Romania a chestionarului si transmiterea acestuia către Consiliul UE.
• Demararea vizitelor de evaluare, transmiterea de întrebări suplimentare, chestionare, etc.
• Redactarea unui raport care va analiza stadiul de pregatire a fiecărui stat membru pentru aplicarea prevederilor Categoriei II. Acest raport include recomandari pentru corectarea sau îmbunătăţirea aspectelor mai puţin satisfăcătoare.
• Decizia Consiliului UE cu privire la eliminarea controalelor la frontierele interne.

România beneficiază de peste 600 milioane de euro prin facilitatea Schengen.

Primul termen de aderare a României a fost 31 martie 2011.