Corupţia din România, "o problemă gravă, nerezolvată"
Şeful DNA, Daniel Morar, a declarat că instituţia pe care o conduce nu este de vină pentru imaginea de stat corupt a României.
Articol de Bogdan Mihai, 08 Martie 2010, 16:47
Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, speră ca în raportul intermediar al Comisiei Europene privind progresele înregistrate în justiţie, care urmează a fi dat publicităţii în această lună, să se consemneze că DNA îşi menţine ritmul de investigare a faptelor de medie şi mare corupţie.
Daniel Morar a afirmat la Radio România Actualităţi, că Mecanismul de Cooperare şi Verificare la capitolul justiţie impus de Comisia Europeană va fi menţinut până când România va dovedi că poate să combată fenomenul corupţiei din interior.
Fenomenul corupţiei, a mai spus Daniel Morar la Radio România, este o problemă gravă, încă nerezolvată.
El a mai declarat că DNA nu poate fi culpabilizat pentru imaginea de stat corupt pe care România o are în Europa şi în lume.
El a subliniat că, în acest moment, "combaterea corupţiei depinde nu doar de partea represivă, de ceea ce fac procurorii, de ceea ce fac poliţiştii, ci depinde de activităţile de ansamblu, de campanii de conştientizare si politici publice în acest sens".
Procurorul sef al DNA consideră că, în România, corupţia este un fenomen care nu scade, dat fiind faptul că numărul condamnaţilor pentru fapte de corupţie este tot mai mare.
"Este o problemă gravă pe care n-am rezolvat-o încă", apreciază Daniel Morar.
Acesta a menţionat că una dintre cauzele care determină menţinerea corupţiei la un nivel înalt o reprezintă lipsa unui "tratament sancţionator adecvat", care să descurajeze fenomenul.
"Să dau un exemplu foarte simplu, spunem că pedeapsa pentru trafic de influenţă este între 2 şi 7 ani.
"Instanţa de judecată apreciază că cel condamnat a avut o conduită foarte bună înainte de a comite fapta, că a recunoscut şi aşa mai departe. Prin urmare reduce pedeapsa obligatoriu sub 2 ani.
"Dacă numărul inculpaţilor creşte, dacă numărul condamnaţilor creşte înseamnă că atitudinea noastră sau mijloacele folosite de noi nu sunt cele adecvate şi atunci ce poate să facă un judecător, ce poate să facă un procuror, procuroul poate să ceară pedepse mai mari, judecătorul să dea pedepse mai mari tocmai pentru a descuraja acest fenomen", apreciază procurorul şef al DNA.
Referitor la bilanţul DNA, Daniel Morar a precizat că, pentru prima dată, în anul 2009, de când se întocmesc rapoarte de prezentare a activităţii, s-a constatat că instanţele de judecată au pronunţat hotărâri în dosarele importante, care pot fi catalogate de mare corupţie.
Daniel Morar a mentionat, referitor la factorul de eficienţă al DNA, ca termenul de trei ani de zile în care o hotărâre judecătorească rămâne definitivă este un termen rezonabil.
Totuşi, procurorul şef al DNA a apreciat că în special în cazul dosarelor grele, "de mare coruptie", termenul de soluţionare este nejustificat de lung.
"Problema e cu dosarele, într-adevăr, foarte grele, dosarele pe care le numim de mare corupţie.
"Aici, oarecum, se justifică depăşirea acestui termen, dar se justifică în anumite limite, pentru că dacă socotim că sunt dosare în care nici măcar nu a început, haideţi să spun simplu, cercetarea judecătorească, judecătorii nici nu au început munca de interogare a celor cercetaţi. Deja e depăşit orice termen.
"Sunt termene de trei ani care se plimbă între Înalta Curte şi Curtea Constituţională, numai pentru faptul că avem o lege care permite inculpaţilor să solicite tot timpul acest traseu", a precizat Daniel Morar.
