Corina Creţu: Fondurile UE pentru infrastructură riscă să nu fie cheltuite

Comisarul european pentru politici regionale, Corina Creţu, vine, astăzi, la Bucureşti. Va discuta cu membrii Parlamentului despre priorităţile Comisiei Europene şi despre absorbţia fondurilor comunitare.

Într-un interviu pentru Radio România Actualităţi, comisarul european a atras din nou atenţia că banii comunitari, alocaţi pentru dezvoltarea infrastructurii, riscă să rămână necheltuiţi, pentru că în actualul exerciţiu bugetar nu s-a primit încă niciun proiect:

Corina Creţu: ”Pentru exerciţiul bugetar 2014- 2020 avem 22 de miliarde.

”Ştiu că s-au început lucrări pe cont propriu de către beneficiari şi se aşteaptă realizarea acestor instituţii pentru a se putea transmite în mod oficial la Comisie aceste facturi pentru lucrări efectuate.

”Noi, până acum, nu am primit.

”Vorbesc doar de politica de coeziune, adică Fondul de Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune. Depinde foarte mult de modul în care evoluează fazarea proiectelor”.

AUDIO: Interviul acordat postului Radio România Actualităţi de comisarul european Corina Creţu.

Redactor: Începeţi azi o vizită importantă în România, iar la prânz veţi vorbi cu membrii comisiilor de afaceri europene ale Parlamentului României, despre ce?

Corina Creţu: În parlamentul naţional îmi propun să am această discuţie legată în special de priorităţile prezentate de către preşedintele Comisiei Europene, domnul Juncker, cu prilejul prezentării stării Uniunii Europene, şi nu voi evita să vorbesc să vorbesc despre posibilităţile oferite de fondurile europene structurale şi de investiţii, care se află în centrul eforturilor noastre de coeziune.

Voi fi prezentă, de asemenea, şi la Iaşi, unde voi avea o întâlnire cu cetăţenii, voi vizita câteva obiective realizate pe fonduri europene. Voi avea şi o întâlnire tehnică legată de cele trei spitale regionale.

Redactor: Care este situaţia în acest moment a spitalelor regionale, cele trei spitale care ar trebui construite cu bani europeni?

Corina Creţu: Avem un dialog permanent împreună cu Ministerul Sănătăţii şi cu autorităţile locale din zonele respective. La Iaşi înţeleg că în aceste zile se va definitiva amplasamentul - sper eu să-l putem anunţa cu prilejul vizitei mele la Iaşi. Pentru celelalte două cel puţin avem locaţiile şi urmează studiile de fezabilitate.

Redactor: Aţi atras atenţia cu privire la riscurile generate de slaba absorbţie a fondurilor europene.

Corina Creţu: Nu mă ascund să spun că există întârzieri în procesul de implementare, dar nu numai în România. Este datoria mea să lucrez cu statele membre pentru a demara şi a accelera demararea implementării fondurilor europene.

Redactor: Cât de relevantă este rata de absobţie a României, doamnă comisar, din acest moment, pentru exerciţiul bugetar 2014-2020?

Corina Creţu: Pentru exerciţiul bugetar 2014- 2020 avem 22 de miliarde, dar acum suntem încă în faza în care se pun în practică instituţiile de certificare, de mecanism de control şi de managemnt a fondurrilor europene, după care speranţa noastră este că vom putea primi în ritm accelerat facturi pentru a le putea primi.

Redactor: Suntem în 2016. Câte proiecte s-au primit până acum din România? Aveţi o evidenţă?

Corina Creţu: Ştiu că s-au început lucrări pe cont propriu de către beneficiari şi se aşteaptă realizarea acestor instituţii pentru a se putea transmite în mod oficial la Comisie aceste facturi pentru lucrări efectuate. Noi, până acum, nu am primit - vorbesc doar de politica de coeziune, adică Fondul de Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune. Vorbim de multe proiecte, dar pentru care încă nu s-au început lucrările, vorbim de multe proiecte care sunt fazate şi mai ales în domeniul infrastructurii, de pildă, depindem foarte mult de modul în care evoluează fazarea proiectelor din perioada 2007 - 2013. Ştiţi bine că cele care nu s-au putut încheia, au fost fazate pentru perioada următoare.

Redactor: Circa jumătate nu s-au finalizat...

Corina Creţu:...au fost fazate pentru perioada următoare.

Redactor: Aţi vorbit recent despre o situaţie dramatică în ce priveşte situaţia deşeurilor, a infrastructurii. Cum stăm în acest moment?

Corina Creţu: Fondurile de investiţii strategice vor continua să reprezinte un sprijin real pentru toate sectoarele, sectoarele sociale şi de sănătate. Mesajul meu, cu prilejul acestei vizite, va fi acela de a ne concentra pe intact şi pe rezultate. Îmi doresc să am o discuţie deschisă, şi aceasta se va întâmpla luni, în cadrul unui eveniment dedicat autorităţilor locale, pentru că şi aceste autorităţi locale au partea lor de responsabilitate în pregătirea noilor proiecte în conformitate cu priorităţile şi necesităţile de investiţii indentificate în plan regionale. De asemenea, vom vorbi şi vmă voi concentra asupra regiunii nord-est. Voi avea o reuniune de lucru cu primarii din Iaşi, Bacău, Suceava, Botoşani şi.....

Redactor: Regiunea nord-est, adică regiunea Moldovei, care este cea mai săracă din Uniunea Europeană. Ce proiecte aveţi în vedere cu guvernul şi cu autorităţile locale pentru această regiune a României?

Corina Creţu: Pentru această perioadă, 2014-2020, această regiune va avea un buget de 1,18 miliarde de euro în cadrul Programului Operaţional Regional reprezentând aproape 20% din suma locală alocată de Fondul Regional în România. Sperăm ca noii aleşi locali să înveţe din lecţiile trecutului şi să putem să demarăm proiecte importante şi să pregătim proiecte importante pentru următoarea perioadă.

Bucureşti, port la Dunăre

Redactor: Pentru că vorbeaţi de lecţiile trecutului, doamnă comisar, ştiu că veţi avea nişte discuţii, aici, la Bucureşti, legate de proiectul 'Bucureşti, port la Dunăre', un proiect început cu mulţi ani în urmă. Poate fi readus el la viaţă cu ajutorul Uniunii Europene?

Corina Creţu: Pentru noi sunt câteva proiecte foarte urgente, cum este cel de la Glina, de asemnea, cel legat de termoficare. Cred că acestea sunt cele mai urgente, dar, sigur, pe termen lung, în cadrul acestui exerciţiu financiar, cred că trebuie să avem un studiu de fezabilitate şi o cerere oficială din partea Primăriei Capitalei. A rămas ca serviciile noastre, serviciile DG REGIO să rămână în contact cu Primăria Capitalei pentru a elabora un studiu de fezablitate, realmente pentru a vedea dacă un asemnea proict aduce beneficii. Noi credem că da...

Redactor: Deci credeţi că acest proiect 'Bucureşti, port la Dunăre' poate fi pus pe picioare?

Corina Creţu: Are şanse.