“Copiii furați ai Ucrainei” – cum califică diplomații, jurnaliștii și experții cel mai tulburător capitol al invaziei ruse
Tema deportării minorilor ucraineni către Rusia a devenit linia roșie comună în discursurile occidentale: peste 25 000 de copii – cifra oficială de la Kiev – au fost îndepărtați forțat de lângă părinți.
Articol de Alex Buzică, 28 Mai 2025, 16:51
La trei ani de la începutul războiului, tema deportării minorilor ucraineni către Rusia a devenit linia roșie comună în discursurile occidentale: peste 25 000 de copii – cifra oficială de la Kiev – au fost îndepărtați forțat de lângă părinți, trimiși în „tabere de reeducare”, unii adoptați în familii ruse, alții mutați dintr-o regiune la alta sub controlul armatei de ocupație. Dosarul a declanșat deja două mandate de arestare ale Curții Penale Internaționale (CPI) pe numele lui Vladimir Putin.
Canada: „Fură viitorul unei națiuni”
În deschiderea dezbaterii găzduite la București de catre Institutul Diplomatic Roman, ambasadorul Canadei, E.S. Gavin Buchan, a rezumat poziția guvernului său fără ocolișuri:„Dintre toate crimele pe care Rusia le-a comis în Ucraina – și sunt multe – aceasta este cea mai odioasă. Furi viitorul unei țări, furi copiii ei. Copii smulși din cultură, din case, din familii, obligați să crească în țara invadatorului și spălați pe creier să gândească precum rușii. Canada a luat problema extrem de în serios: am găzduit a patra reuniune a platformei de pace a Ucrainei și coprezidăm, împreună cu Kievul, Coaliția Internațională pentru Repatrierea Copiilor Ucraineni. Sunt pași practici prin care mobilizăm comunitatea internațională să-i aducem pe acești copii acasă.”
Potrivit Ottawa, până la începutul lunii mai, mecanismul de coordonare a dus la localizarea a 386 de minori și la întoarcerea, efectivă, a 138 dintre ei.
România: „Zeci de mii de destine, un singur imperativ moral”
Luminița Odobescu, fost ministru de Externe și consilier prezidențial pentru afaceri europene, a subliniat atât dimensiunea umanitară, cât și pedagogia publică:„Vorbim de peste 20 000 de copii luați de lângă familiile lor, deportați în Rusia. Unii, din păcate, puși să lupte împotriva propriei țări. Este o situație dramatică. Trebuie să ridicăm nivelul de conștientizare și în România, să explicăm ce înseamnă, concret, războiul asupra unei familii: pierzi casa, pierzi siguranța, pierzi copilul. Eforturile guvernelor, ale ONG-urilor și ale organizațiilor internaționale sunt esențiale pentru repatriere – iar inițiativa canadiană este unul dintre pilonii acestei rețele de sprijin.”
România asigură, în prezent, tranzitul umanitar pentru minori recuperați oferind cazare temporară și servicii de consiliere psihologică.
Mărturia reporterului de la graniță
Jurnalistul Vitalie Cojocari, cel care a relatat primele zile ale exodului din februarie–martie 2022 de la punctul Siret, a pus în cuvinte imaginea de pe teren:
„La început, drama era fuga împreună cu părinții: copii înghețați, adormiți în brațe, îmbrățișați de mame cu ochii roșii. Credeam că nu poate fi mai rău. Apoi am aflat că zeci de mii au fost pur și simplu răpiți și duși în Federația Rusă.
Copiii povestesc cum li s-a interzis limba ucraineană, accesul la posturi de știri, la rețelele sociale, cum au fost forțați să adopte simboluri rusești. Unii s-au întors și vorbesc. Alții încă așteaptă un drum spre casă.”
O anchetă The New York Times, publicată la începutul lunii, confirmă rețeaua de centre de „recreație militar-patriotică” din Crimeea și regiunea Krasnodar, unde minorii sunt supuși unor programe de „loializare”.
Kievul: „Politică genocidară, cu mandate de arestare internațională”
În încheierea panelului, ambasadorul Ucrainei la București, E.S. Igor Prokopciuk, a detaliat impactul uman și juridic:
„Peste 2 500 de copii ucraineni au fost uciși sau răniți, Rusia lovește rezidențial fără discriminare. Dar unul dintre cele mai grave crime este deportarea – o politică sistematică, inumană, cu scop genocidar.
Copiii sunt răpiți, identitatea le este ștearsă, sunt forțați să se asimileze în societatea rusă. Documentarea acestor fapte a determinat Curtea Penală Internațională să emită mandate de arestare pe numele lui Vladimir Putin și al complicilor săi.”
Potrivit Procuraturii Generale a Ucrainei, 426 de cazuri individuale de deportare au fost deja trimise în instanțele naționale, iar alte 2 100 sunt în curs de verificare.
Între timp, Coaliția Internațională condusă de Canada pregătește un fond de garantare de 25 milioane de dolari pentru operațiuni de recuperare și consiliere post-traumatică.
Acolo unde bombardamentele lovesc clădiri, politica deportării lovește identități. Copiii ucraineni, transformați în „trofee” de război, devin frontiera morală pe care diplomații occidentali – de la Ottawa la București – au ales să o apere în mod public. „Furi viitorul unei țări”, a rezumat E.S.Gavin Buchan, Ambasadorul Canadei la Bucuresti.
Restul panelului a completat imaginea: zeci de mii de destine coexistă între statistici, mandate și coridoare umanitare încă fragile. Iar până la întoarcerea fiecărui copil, scandalul deportărilor va rămâne, inevitabil, vitrina cea mai clară a dimensiunii etice a războiului din inima Europei.
