Copiii feriți de interacțiunea cu mediul sunt mai predispuși la alergii

Conform specialiştilor, unul din patru români este alergic. Iar sporii, polenul sau chiar mucegaiul pot produce reacţii extrem de puternice, care, atenţie, riscă să creeze uneori chiar mult decât un disconfort de moment. Să nu uităm că primăvara poate să aducă şi reacţii alergice sezoniere, ca, de exemplu, strănuturi, congestie şi secreţie nazală, lăcrimare sau mâncărimea nasului şi uneori a ochilor. Iar consultul medical poate fi de un real folos.
Mai mult, în vestul ţării, în Timişoara, spre exemplu, staţiile de monitorizare au detectat chiar şi unele valori neobişnuit de mari de micoparticule de mucegai în aer, spori de fungi, care au atras, de asemenea, atenţia medicilor. Pe această temă discutăm cu invitatul "Apelului Matinal" de astăzi, doctorul Gindrovel Dumitra, secretar general al Colegiului Medicilor din România şi vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei. Bună dimineaţa!
Bună dimineaţa!
De multe ori cred că tratăm cu o anumită lejeritate reacţiile alergice, dar pot exista şi anumite implicaţii, poate, anumite reacţii neaşteptate ale organismului. Ce trebuie să ştim sau, altfel spus, la ce trebuie să fim atenţi?
Într-adevăr, sunt câteva elemente pe care trebuie să le luăm în considerare atunci când există simpatologie respiratorie în această perioadă şi nu numai simptomatologie respiratorie, ci şi simptomatologie dermatologică, să zicem, cutanată, pentru că multe dintre alergiile despre care vorbim sunt, se manifestă ca şi, să zicem, o viroză banală. Pur şi simplu, vorbim despre un pacient care poate să aibă rinoree, adică curge nasul, un strănut, ceva exagerat, uneori şi lăcrimare, iar uneori poate să ajungă chiar să dezvolte wheezing, adică o respirare şuierătoare, care aduce pacientul la medic. De asemenea, multe dintre aceste forme de alergie se manifestă cu manifestări cutanate, chiar un rash, spunem noi, adică apariţia unei zone roşii, eritematoase, la nivelul tegumentului, uneori cu prurit, cu mâncărime, şi care, iarăşi, determină pacientul să ajungă la medic. De ce se întâmplă treaba asta, mai ales în această perioadă? Foarte simplu: pentru că suntem în perioada în care înfloresc foarte mult pomii, inclusiv florile de casă reprezintă ele însele un mecanism prin care se eliberează polen în atmosferă. Şi aceasta este, practic, cheia. Cantitatea mare de polenuri care există în atmosferă în această perioadă determină apariţia o creştere a numărului de persoane care prezintă manifestări ca cele pe care le-am amintit puţin mai devreme. Practic, fenomenul de alergie este un fenomen care se manifestă la persoane care sunt sensibile la anumite polenuri sau chiar mucegaiuri. Şi în acest fel, în această perioadă, când asistăm la un spectacol al naturii, care este foarte frumos privit ochiului, putem să avem şi neplăceri cauzate în special de polenurile eliminate de florile care înfloresc acum.
Dar există persoane imune la alergii?
Da, vedeţi, termenul pe care l-aţi folosit este unul care din punct de vedere ştiinţific nu este chiar corect. Deci nu există persoane imune la anumite forme de alergii, ci vorbim de persoane care nu dezvoltă alergie, pentru că asta este normalul. Anormal, ne referim la persoanele care dezvoltă alergie şi aici, vorbim de atopie. Ăsta este termenul pe care îl folosim noi corect şi care, de fapt, nu reprezintă nimic altceva decât o reacţie exagerată a unui organism la alergenii din mediu, atunci când nu s-a adaptat la acest gen. De ce spun, nu s-a adaptat? Pentru că există în acest moment mai multe teorii care vin şi converg, una dintre ele este teoria igienei. Vedeţi această tendinţă pe care o au părinţii, în general, de a creşte copilul în clopot de sticlă, adică ferit complet de interacţiunea cu mediul, duce ca la contactul tardiv, adică la vârste înaintate, cu anumiţi alergeni, să apară acest fenomen de alergie. Ei bine, acest fenomen nu se manifestă la copiii care sunt crescuţi în aer liber, care intră în contact cu polenul şi alergenii. Şi în acest fel capătă o anumită normalitate, pentru că noi vorbim de fapt de normalitate la omul care nu prezintă alergeni.
Da, alergeni, polenuri, dar cum ne putem da seama la ce avem alergie? Că tot s-a discutat în ultima vreme şi despre ambrozie, de exemplu.
Trebuie menţionat faptul că ambrozia, în această perioadă, nu este înflorită, deci nu putem să aruncăm vina pe ambrozie, în niciun caz. Acum vorbim de flora spontană, precum şi flora pe care noi, în special gospodinele, o aduc în casă. Cel mai bun lucru pe care îl putem face este, în primul rând, să constatăm că aceste episoade se întâmplă în anumite perioade ale anului. Dacă, de exemplu, alergia despre care vorbim apare şi iarna, atunci când lipsesc florile, atunci trebuie căutate alte surse de alergie, cum ar fi mucegaiul din casă, poate spori, praful, animalele de casă, etc. Însă dacă perioada de apariţie coincide cu momentul în care încep să înflorească pomii, atunci este clar că este vorba despre o alergie cauzată de polenurile din flori. După aceea, la nivelul cabinetelor de alergologie pot fi efectuate anumite teste - se numesc teste prick - prin care sunt administraţi subcutanat anumiţi alergeni şi în funcţie de reacţia pe care o observăm la un anumit interval de timp, tragem concluzia că există o alergie la anumiţi alergeni.
Spuneam că în vestul ţării, în Timişoara, staţiile de monitorizare au detectat chiar şi unele valori neobişnuit de mari de microparticule de mucegai în aer, spori de fungi, care au atras, de asemenea, atenţia medicilor. Care ar fi explicaţia sporurilor de mucegai din aer, dacă aveţi informaţii, bineînţeles?
Umezeala. Umezeala din atmosferă din această perioadă, faptul că avem o perioadă în care, să zicem, temperaturile au fost destul de crescute, după care dintr-o dată au scăzut foarte mult, asociat cu vântul, care desprinde sporii de mucegai de pe suprafeţele acolo unde s-au format, asta este explicaţia pentru faptul că apare în atmosferă. Însă există... Contează foarte mult locul în care s-a făcut determinarea, pentru că dacă acel instrument care determină sporii de mucegai în atmosferă este plasat lângă anumite locuinţe în care există o cantitate mare de muncegai pe perete, atunci este strict... Este o zonă, este o ameninţare locală şi nu una generală.
Există o anumită perioadă a anului care creează cele mai mari probleme?
Da, există această perioadă de primăvară, după cum spuneam, cea în care înfloresc pomii, după care urmează o perioadă în cursul verii, atunci când înfloreşte ambrozia şi eventual în toamnă, atunci când afară e foarte mult praf şi în special spori de mucegai. De asemenea, agricultorii se mai întâlnesc în perioada strânsului fânului cu simptomatologie de acest tip, pentru că expunerea la praful din fân, atunci când este adus acasă şi depozitat, creează, iarăşi, conjunctivită, rinită, chiar şi astm bronşic.
Chiar dacă nu avem, de regulă, probleme, dacă, totuşi, apar situaţii neobişnuite, ce ar trebui să ne îngrijoreze şi, evident, să determine un consult medical?
În primul, pacienţii care prezintă astfel de simptome se prezintă datorită faptului că aceste simptome sunt supărătoare. Apoi, după cum spuneam, există această tendinţă de a considera că, de fapt, nu este alergie deoarece nu ne dăm seama că ar putea să fie asta şi o simptomatologie virală, sezonieră. Cel mai bun lucru pe care trebuie să-l facem este ca la prezentarea oricăruia dintre aceste simptome să se prezinte la medicul de familie şi, în primul rând, cea mai bună decizie - fie administrarea unui tratament, fie trimiterea către alergologie pentru un diagnostic etiologic.
Da, altfel spus, să ştie toată lumea: dacă ne curge nasul, nu înseamnă că suntem răciţi sau vom răci, putem avea chiar şi o alergie, tocmai de aceea trebuie să fim atenţi la toate detaliile. Cu mulţumiri pentru informaţii.
Un lucru vreau să mai punctez aici. Aţi punctat foarte bine, atenţie, că sunt foarte multe persoane care recurg la tratamentul din proprie iniţiativă cu antibiotic, doar pentru că curge nasul. În primul rând că este o greşeală, pentru că la astfel de simptome /nu/ te adresezi cu un tratament cu antibiotic. În al doilea rând, mai ales în această perioadă, în niciun caz nu ne ajută antibioticul, dimpotrivă, s-ar putea să ne facă mai mult rău.
Da, încă un semnal de alarmă, pe care l-am receptat cu toţii. Doctorul Gindrovel Dumitra, secretar general al Colegiului Medicilor din România şi vicepreşedintele Societăţii Naţionale de Medicină a Familiei, a fost invitatul de astăzi al "Apelului Matinal".