CONVEX-3: Capitala devine, în iunie, centrul celui mai amplu exercițiu nuclear al IAEA

România găzduiește ediția din acest an a exercițiului internațional CONVEX-3, considerat „testul de stres suprem” al mecanismelor globale de răspuns la urgențe nucleare. Scenariul vizează un accident sever la Centrala Nucleară Cernavodă, iar punctul de comandă va funcționa la București, sub coordonarea Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) și a Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU).

ConvEx-3 este cel mai complex nivel din seria de exerciții de urgență ConvEx elaborate de Agenția Internațională pentru Energia Atomică (AIEA): timp de 36–48 de ore, statele participante simulează atât faza de accident, cât și schimbul internațional de date, solicitarea de asistență și măsurile de protecție a populației.

Antrenamente similare au avut loc în 2021 (Barakah, EAU) și 2013 (Slovacia–Ungaria).

Cosmin Ghiță, director general Nuclearelectrica:

„La deschiderea oficială a exercițiului internațional CONVEX 3 (…) nu este doar un moment singular în colaborarea noastră, ci reprezintă un test al modului în care noi conlucrăm. (…) Prin simularea unor scenarii complexe (…) ne testăm și ne perfecționăm mecanismele de răspuns, colaborare și comunicare esențiale pentru protejarea populației și a mediului.”

Ghiță a subliniat că Nuclearelectrica își coordonează investițiile majore – retehnologizarea Unității 1, pregătirea Unităților 3 și 4 și introducerea tehnologiei SMR – cu creșterea permanentă a standardelor de securitate și reziliență.

Nicolae Mărunțelu, coordonator grup CBRNE, Medicina Dezastrelor:

„Grupul nostru de lucru se ocupă cu incidentele majore care pot interveni (…) Vrem să pregătim echipele de intervenție care au sarcina de a diminua efectele acestor evenimente, de a consolida încrederea și de a mări reziliența unor instituții, unor grupuri și unor colectivități.”

Mărunțelu a precizat că experiența echipei sale vine din proiecte europene axate pe protecția infrastructurilor critice – de la transporturi aeriene și feroviare până la rețele energetice – în fața unor atacuri chimice sau industriale.

Exercițiul vine într-un moment în care țara își extinde rolul în securitatea energetică regională: Cernavodă urmează să își dubleze capacitatea instalată, iar primele reactoare modulare mici (SMR) sunt planificate la Doicești. Pentru autorități, CONVEX-3 este „repetiția generală” care dovedește că, în caz de urgență, mecanismele interne și canalele de ajutor extern funcționează la secundă.

„Fiind una dintre cele mai reglementate industrii, suntem obișnuiți să luăm toate măsurile necesare la timp, chiar și în avans”, a punctat Cosmin Ghiță în încheiere.

În același registru, Nicolae Mărunțelu avertizează că reziliența nu înseamnă doar echipamente, ci „încredere construită prin antrenamente repetate și prin scenarii cât mai aproape de realitate”.

România își asumă, astfel, rolul de gazdă a celui mai exigent examen nuclear al deceniului și promite că, după test, va livra un „manual” de bune practici pentru toți actorii din domeniul siguranței nucleare.

Cum se desfășoară exercițiul

Durată: 24–25 iunie (36 h de simulare continuă)
Scenariu: Pierdere masivă de răcire la Cernavodă, eliberare de material radioactiv; autoritățile române notifică AIEA și cer asistență internațională.
Participanți: peste 60 de state și 12 organizații internaționale (inclusiv NEA, OMS și NATO).
Dispozitiv național: CNCAN conduce evaluarea radio-logică; DSU și IGSU coordonează evacuarea și distribuția pastilelor de iod; Centrul de Urgență al AIEA primește în timp real datele de monitorizare.
Control media/public: comunicări la fiecare trei ore, transmisiuni de tip Cell Broadcast în zona de exercițiu și briefinguri de presă la București și Cernavodă.