Controverse în jurul legii privind parteneriatul Stat-Biserică
ONG-urile susţin că prin parteneriatul Stat-Biserică se crează o situaţie de favorizare a cultelor în domeniul serviciilor sociale. Iniţiatoarea legii, Raluca Turcan, spune că legea este în concordanţă cu normele UE.
Articol de Paul Poteraşi, 14 Martie 2011, 16:23
Adoptată cu o largă majoritate în Parlament, săptămâna trecută, legea privind parteneriatul Stat-Biserică a provocat însă un număr semnificativ de proteste din partea mai multor organizaţii neguvernamentale.
ONG-urile susţin că se crează o situaţie de favorizare a Bisericii în domeniul serviciilor sociale şi în detrimentrul organizaţiilor neguvernamentale care se ocupă cu astfel de activităţi.
Iniţiatoarea legii, vicepreşedintele PDL Raluca Turca, susţine că actul legislativ este în concordanţă cu legislaţia europeană şi cu principii fundamentale ale Uniunii Europene, şi anume principiul solidarităţii şi coeziunii sociale.
"Nimeni nu ştie mai bine ce se întâmplă într-o comunitate, decât o unitate de cult.
"O unitate de cult, însă, trebuie să aibă acces la nişte servicii acreditate, pentru că toate serviciile la care ar apela unităţile de cult sunt acreditate şi, de asemenea, dacă nu se descurcă cu banii proprii, să poată să primească un sprijin, dar focalizat pe asistenţă socială", a declarat Raluca Turcan.
Audio: Dezbaterea de prânz realizată de Alexandra Andon.
Ea a mai precizat că prin acest act legsilativ nu se crează nicio concurenţă neloială cu ONG-uri care oferă sau furnizează servicii sociale.
De asemenea, Raluca Turcan spune că posibilitatea implicării politicului în funcţionarea acestei legi, prin prevederi legislative, este diminuată la maxim.
Legea "limitează concurenţa"
Directorul de programe de la Institutul de Politici Publice, Elena Iorga, susţine că în contextul acestei legi, libera concurenţă înseamnă asigurarea condiţiilor pentru ca toate cultele să aibă dreptul de a participa la accesarea fondurilor pentru aceste servicii, nu şi alţi potenţiali furnizori.
"Legea limitează dramatic accesul potenţialilor competitori de această piaţă în formarea serviciilor sociale", a mai spus Elena Iorga.
O altă problemă semnalată de ONG-uri este aceea că în forma actuală legea stipulează posibilitatea finanţării şi a unor alte tipuri de activităţi, cum este cazul programelor caritabile sau ale aşa-numitelor mişcări pentru voluntariat, care ar putea fi folosite într-un an electoral.
În replică, Raluca Turcan a declarat că nu există nicio contradicţie între această lege, acest gen de asistenţă socială oferită prin parteneriatul stat-biserică şi alte programe de asistenţă socială derulate de organizaţiile nonguvernamentale.
"Dacă ar fi citit legea, toţi cei care, sau mulţi dintre cei care contestă, ar fi înţeles că acest parteneriat se derulează sub forma unui program naţional, care vine pe o sumă suplimentară de la bugetul naţional, tocmai pentru a atinge categorii vulnerabile, categorii defavorizate", a spus vicepreşedintele PDL.
Biserica "sub controlul guvernamental"
Profesorul Radu Carp susţine că punctul de vedere al Institutul de Politici Publice este unul "superficial", deoarece biserica a fost primul furnizor de servicii sociale şi are o experienţă foarte mare în asistenţa socială, spre deosebire de ONG-uri care au un mod de acţiune mai recent.
Deputatul liberal Ludovic Orban spune că în condiţiile în care proiectele sociale ale diferitelor biserici vor fi finanţate de la bugetul de stat, practic, va dispărea orice urmă de interes pentru a atrage venituri suplimentare pentru protecţia socială, iar, per ansamblu, se va obţine o diminuare a acestor venituri, care sunt alocate către activităţile sociale.
Ludovic Orban a mai afirmat că legea, în maniera în care este formulată, crează o subordonare a bisericilor faţă de guvern, deoarece alocarea fondurilor se face de către guvern, fără niciun fel de criteriu, iar prin modalitatea de derulare ulterioară a proiectului "bisericile sunt puse sub un oarecare control guvernamental".
ONG-urile îi cer preşedintelui să nu promulge legea
Reprezentanţii ONG-urilor cer ca preşedintele Traian Băsescu să nu promulge legea.
Traian Băsescu a cerut explicaţii din partea parlamentarilor PDL care sunt susţinători ai parteneriatului.
Potrivit parteneriatului, participarea de la bugetul de stat este de 80% în timp ce cultele trebuie să asigure 20% din finanţarea proiectului.
În ultimii 20 de ani, bisericile din România s-au implicat în asistenţa socială.
BOR are în prezent 450 de instituţii social-filantropice, precum fundaţii, cantine, aşezăminte sociale, organizate în Federaţia "Filantropia".
Patriarhia Română a raportat la începutul anului că, pentru susţinerea proiectelor sociale în 2010, a cheltuit aproape 12 milioane de euro.
Biserica Catolică îşi desfăşoară activitatea filantropică prin intermediul Confederaţiei Caritas, care derulează în România programe de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, de asistenţă a persoanelor cu sindrom Down, de prevenire a consumului de droguri şi de intervenţii în situaţii de urgenţă.
