Contrarevoluţia română

Căderea regimului Ceauşescu, culminând cu executarea cuplului prezidenţial, a fost unul dintre momentele cele mai mediatizate la nivel internaţional în 1989, anul prăbuşirii comunismului în estul Europei. Remarcabilă prin succesiunea rapidă a evenimentelor, ea a creat impresia că s-a petrecut fără a întâmpina nicio rezistenţă; că a constituit mărturia concretă că e posibil ca un dictator atotputernic şi temut să piardă peste noapte puterea, sub presiunea unei denunţări unanime din partea elitei şi a populației.

Dar a fost chiar aşa? Revoluţia română nu a avut şi ea parte, ca orice revoluţie de altfel, de o contrarevoluţie? Dictatorul şi regimul nu s-au pregătit în niciun fel pentru eventualitatea unei tentative de răsturnare de la putere? O carte apărută recent încearcă să aducă dovezi că de fapt Securitatea a avut un plan de rezistenţă în cazul unei revolte populare. Mai mult decât atât, miza teoretică a cărţii este demonstraţia că planul a fost pus în aplicare, iar cei ce l-au executat au fost ulterior feriţi de răspunderea în faţa legii, deşi acţiunile lor au dus la moartea a sute de oameni.

Pentru a susţine şi demonstra ipoteza existenţei acestor “rezistenţi”, cum erau numiţi executanţii planului în chiar documentele Securităţii, volumul apelează la mai multe studii de caz, din oraşe precum Timişoara, Craiova şi Brăila, sau din puncte-cheie ale Revoluţiei, precum Televiziunea Română (TVR) sau Ministerul Apărării. Un studiu important din carte se ocupă de documentarea intenţiei lui Nicolae Ceauşescu “de a declanşa lupta de rezistenţă în drumul spre Târgovişte”, unde a fost executat, pe 25 decembrie 1989. În sfârşit, un alt capitol se referă la Dosarul Revoluției, “o sursă complexă de probe, parţial mistificate şi interpretate profund eronat de procurori”, după cum scriu autorii şi editorii volumului, Andrei Ursu şi Roland O. Thomasson.

“Credem că descifrarea acestei faze a Revoluției - contrarevoluția propriu-zisă - va reuşi să pună într-o perspectivă mai clară şi eroismul Timișoarei şi al celorlalte oraşe care s-au ridicat înainte de 22 decembrie. Odată stabiliți vinovaţii pentru actele de terorism de după fuga dictatorului şi autorii mistificărilor ulterioare - în particular apartenenţa lor instituțională - se va reliefa cu atât mai pregnant curajul celor care au înfruntat aparatul represiv al dictatorului Nicolae Ceauşescu când în societatea românească domnea frica”, arată editorii în Nota Introductivă a volumului. Ei precizează că articolele ştiinţifice din acest volum au fost evaluate printr-un proces de double-blind peer review, comisiile de evaluare fiind formate din membri ai Consiliului Ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 (IRRD). Din Consiliu fac parte, printre alţii, istorici şi cercetători precum Bogdan Murgescu, Dennis Deletant, Mark Kramer, Stefano Bottoni, Gabriel Andreescu, Armand Goşu, Cristian Vasile sau Florentina Niţu.

Din Cuprinsul lucrării

Partea I. România în 1989. Un popor sub teroarea Securității: opoziție, încercări de revoltă, represiune, disimulare

• Opozanţii şi Securitatea în 1989 (Dumitru Lăcătuşu).
• Iaşi, 14 decembrie 1989. Autenticitatea mişcării, violența represiunii, mistificarea (Andreea-Iuliana Badilă, Andrei Ursu).

Partea a II-a. Lupta de rezistență a lui Nicolae Ceauşescu şi a Securității. Teatre de acţiune din Bucureşti

• Ce învăţăm din studierea Dosarului Revoluției. Evaporarea adevărului despre terorişti (Roland O. Thomasson)
• Studiu de caz: lupta de rezistență la Ministerul Apărării Naționale (22-26 decembrie 1989) (Luciana Marioara Jinga)
• Lupta de rezistenţă a Securității în zona Televiziunii Române (Adrian-Claudiu Stoica)

Partea a III-a. Lupta de rezistență în alte oraşe

• 22-25 decembrie 1989. Lupta de rezistență a secretarului general al PCR (Andrei Florin Sora, Andrei Ursu)
• Contrarevoluția din decembrie 1989 la Brăila (Mihai Dănilă)
• Craiova în decembrie 1989. Revoluție, contrarevoluţie şi un simulacru de justiţie (Andreea-Iuliana Bădilă, Andrei Ursu)

În loc de concluzie. De ce e bine să ne întoarcem la surse (Andrei Ursu, Roland O. Thomasson).

Semnal editorial: Miodrag Milin, '89. Despre căile risipite ale Revoluției timişorenilor (Dalia Báthory)

___________________

Andrei Ursu, Roland O. Thomasson (ed.), Căderea unui dictator. Război hibrid şi dezinformare în Dosarul Revoluţiei din 1989, editura Polirom, Iaşi, 2022, 344 de pagini, format 16x23 cm., preţ pe site-ul editurii: 54,95 lei.