Contractele de muncă, în corelaţie cu noul Cod al muncii

Toţi angajaţii din România trebuie să primească în următoarele două, maximum trei săptămâni, un act adiţional la contractul de muncă, în care să fie specificate eventualele modifcări ce se impun după intrarea în vigoare a noului Cod al muncii.

Contractele de muncă încheiate după data de 1 mai vor cuprinde prevederile menţionate în noul cod al muncii, în timp ce la contractele aflate în execuţie vor fi anexate acte adiţionale care să corespundă actului legislativ aflat în vigoare.

În ambele cazuri vor fi introduse criterii de evaluare în funcţie de care se vor atinge obiectivele de performanţă ale instituţiei.

Acestea sunt stabilite de către angajator, dar ar trebui să existe şi consimţământul scris al salariatului.

Directorii companiilor de stat sau private, prezenţi la seminarul intitulat "Modificări şi provocări recente pe piaţa muncii", se tem însă că se vor lovi de refuzul unor salariaţi de a semna actul adiţional şi criteriile de evaluare.

În acest caz, legea nu vine cu altă alternativă şi nu permite nici desfacerea contractului.

Reprezentanţii angajaţilor spun că în cazul unui control patronii vor fi sancţionaţi dacă actul adiţional nu va fi semnat de ambele părţi.

Aceasta este aşadar una dintre problemele noului Cod al muncii.

Secretarul de stat în ministerul muncii, Valentin Mocanu, consideră că această situaţie trebuie rezolvată la nivelul fiecărei instituţii şi ţine de continuarea unui dialog care să aducă un consens între angajatori şi salariaţi.

Noul cod al muncii, intrat în vigoare la data de 1 mai, prevede, între altele, majorarea perioadei de probă, dar şi a perioadei pe care se pot încheia contractele pe durată determinată.

În plus, amenzile acordate patronilor care angajează fără forme legale s-au triplat, iar angajatorul care primeşte la muncă mai mult de cinci persoane fără contracte de muncă riscă închisoare de la unu la cinci ani.