Consumatorii "ar putea schimba furnizorii de energie electrică"

Guvernul a aprobat vineri proiectul legii energiei electrice, care cuprinde măsuri referitoare la liberalizarea pieţei de profil.

Potrivit ministrului economiei Lucian Bode, proiectul de lege a fost împărţit în cinci categorii ce vizează separarea operaţiunilor de producţie şi de transport, renunţarea la tarifele reglementate pentru consumatorii finali, independenţa Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, protecţia consumatorilor de energie electrică şi siguranţa alimentării cu energie electrică.

În plus, proiectul de lege prevede ca Transelectrica şi Transgaz să nu mai fie subordonate ministerului economiei, urmând să ajungă în subordinea altor ministere.

Totodată proiectul prevede ca preşedintele şi vicepresedintele ANRE să fie numiţi de şeful statului la propunerea premierului.

În prezent, ANRE funcţioneză în subordinea primului-ministru.

Consumatorii vulnerabili

Potrivit proiectului, va fi înfiinţată o comisie de soluţionare a disputelor între participanţii la piaţa de energie electrică şi clienţi.

Comisia va stabili categoriile de clienţi vulnerabili cât şi anumite facilităţi pentru aceştia.

Consumatorul vulnerabil din cauza vârstei, sănătăţii sau mijloacelor financiare precare va beneficia de măsuri de protecţie sociale sau de interdicţii de deconectare stabilite prin lege.

Va fi înăsprit şi regimul de sancţionare contravenţii, amenzile putând ajunge până la 10% din cifra de afaceri a agenţilor economici, a mai anunţat ministrul economiei.

Pentru consumatorii casnici procesul de liberalizare se va derula în zece paşi, din iulie 2013 şi până în decembrie 2017.

Potrivit redactorului Radio România Actualităţi Angela Bârgăoan, o altă modificare importantă constă în posibilitatea consumatorului casnic de a-şi schimba furnizorul atunci când este nemulţumit de serviciile care i se oferă. Dacă acest proiect de lege va fi aprobat de către parlament, clientul nemulţumit se va putea prezenta la ghişeu unde îşi plăteşte factura şi va solicita schimbarea furnizorului.

Obligaţia autorităţii de transport a energiei este ca în termen de trei săptămâni de la solicitare să se producă şi această schimbare.

În situaţii de dezechilibre majore între cerere şi ofertă şi atunci când se vor constata disfuncţionalităţi evidente ale pieţei, ANRE va putea interveni şi va putea limita creşterea excesivă a preţurilor sau va putea bloca aceste preţuri pentru o perioadă determinată de cel mult şase luni.

Tarifele la electricitate "ar trebui să scadă"

Deputatul liberal Relu Fenechiu, membru al comisiei de industrii, susţine că în mod normal, odată cu liberalizarea pieţei energiei, tarifele la electricitate ar trebui să scadă.

El a declarat că, înaintea liberalizării, guvernul ar fi trebuit să realizeze un studiu de impact pentru a estima care vor fi efectele asupra consumatorilor.

"Vreau să ştiu dacă guvernul, astăzi, îmi poate spune care vor fi preţurile la utilităţile energetice de bază, în urma liberalizării. Marea nenorocire este că populaţia în România a ajuns să nu-şi poată plăti nici minimum de nevoi pentru subzistenţă.

"Un guvern responsabil în România va trebui să găsească acele soluţii pentru ca, din câştigurile pe care le are, populaţia să-şi poată permite să-şi plătească aceste cheltuieli obligatorii", a declarat Relu Fenechiu.

Legislaţia naţională din opt state membre "nu respectă normele UE"

Deschiderea pieţelor energetice pentru concurenţă este esenţială pentru creşterea competitivităţii economiei UE în ansamblu, precizează Comisia Europeană.

O piaţă internă a energiei eficientă, interconectată şi transparentă va oferi, de asemenea, consumatorilor posibilitatea de a alege între diferitele societăţi care furnizează gaze şi energie electrică, şi va garanta că toţi furnizorii au acces la piaţă.

Directivele privind energia electrică şi gazele din cel de-al treilea pachet legislativ în domeniul energiei trebuiau transpuse de către statele membre până la 3 martie 2011.

Până la 27 februarie 2012, Bulgaria, Cipru, Spania, Luxemburg, Ţările de Jos, România şi Slovacia nu informaseră Comisia referitor la adoptarea măsurilor de transpunere a directivei Comisiei Europene.

Prin urmare, statele membre în discuţie au avut la dispoziţie două luni pentru a răspunde, în caz contrar Comisia poate deferi cauzele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.