Constructorii de Autostrăzi cer Companiei de Drumuri daune de 1,5 miliarde de lei, sumă care depășește plățile pentru construirea șoselelor de mare viteză în 2016. Așa numitele ,,claimuri”, adică litigii și arbitraje pe rolul instanțelor din țară și internaționale înseamnă prețenții financiare ale antreprenorilor față de beneficiar- CNAIR ( Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, fosta CNADNR). Motivele acestor daune sunt variate : pregătirea necorespunzătoare a proiectelor, întârzieri în eliberarea autorizațiilor de construire sau a avizelor de mediu, relocarea utilităților, neconcordanța între studiile de fezabilitate, situația din teren și proiectul tehnic, etc.

Practic, un Studiu de Fezabilitate prost făcut (de multe ori din birou, cu date preluate de pe internet și nu de pe teren), generează un proiect tehnic cu probleme iar execuția nu poate fi decât necorespunzătoare.

De exemplu, constructorul italian Impregilo care a lucrat pe lotul 3 al Autostrăzii A 1 Orăștie –Sibiu a cerut Companiei de Drumuri prin Curtea de Arbitraj de la Paris daune de 120 de milioane de lei pentru modificarea proiectului și alunecări de teren mai mult sau mai puțin previzibile. Deși a încasat 603 milioane de lei din contractul de 604 milioane de lei dar au lucrat cu materiale de proastă calitate și au lăsat o autostradă cu fisuri apărute la puțin timp după inaugurare, antreprenorul italian consideră că vinovată de situație este și Compania de Drumuri care i-a pus la dispoziție un proiect cu probleme. Și pe lotul 4 al Autostrăzii Orăștie –Sibiu, la un contract de 530 de milioane de lei, constructorul a revendicat 80 de mil. Lei pentru prelungirea perioadei de execuție. În instanță a ajuns și contractul reziliat pentru secțiunea de Autostradă Medgidia-Constanță unde antreprenorul francez a cerut daune de 200 de mil. Lei.

Sunt 27 de litigii și 27 de arbitraje, precizează CNAIR pentru RRA, iar în funcție de deciziile instanțelor, daunele către constructori ,, ...sunt plătite iniţial din veniturile proprii ale companiei, pentru a nu impiedica desfăşurarea activităţii, urmând a fi reîntregite ulterior de la bugetul de stat în cadrul proiectului căruia le aparţin. Anual, în proiectul de buget al companiei propus spre aprobare prin H.G. sunt prevăzute sume din venituri proprii care să asigure temporar plata unor asemenea cheltuieli.” Nu știm cât a plătit Compania de Drumuri anul trecut pentru aceste dispute dar gaura la buget rămâne. O altă problemă legată de respectivele claimuri se referă la lipsa juriștilor specializați din CNAIR. În timp ce constructorii apelează la mari case de avocatură cu experiență în litigii și arbitraje, Companiei de Drumuri i se permite să contracteze servicii specializate doar în cazuri excepționale, în rest se bazează pe personalul Direcției Juridice. Să nu uităm, totuși, că la 6000 de angajați ai Companiei, 1100 sunt șefi și doar 457 sunt ingineri de drumuri (7 %), cifre care explică de ce drumarii privați cer daune care depășesc valoarea sumelor încasate din taxa de drum pentru 2016 (277 mil. Euro).