Constituția din 1923 „a pus bazele României Întregite”
Curtea Constituțională celebrează centenarul Legii fundamentale a României Întregite în cadrul unei adunări solemne încheiată cu puțin timp în urmă la Palatul Parlamentului.
Articol de Diana Surdu, 27 Martie 2023, 13:50
Constituția din 1923 reprezintă un document constituțional întemeietor al României și al entității sale politice, între alte națiuni ale acelui timp istoric, a declarat președintele Curții Constituționale, Marian Enache.
Marian Enache: Deci e un moment aniversar, pentru că documentul Constituției din 1923, în succesiunea Constituției din 1866, a pus bazele României Întregite. Prin scopul și conținutul acestei constituții, românii și-au văzut împlinite aspirațiile de a fi uniţi a trăi într-o Românie unitară și suverană.
Potrivit președintelui Klaus Iohannis, Constituția din 1923, una dintre cele mai avansate din Europa acelor vremuri, a fost o operă juridică modernă, de inspirație europeană.
Klaus Iohannis: Legea fundamentală de acum un secol și-au găsit loc principiile constituționalismului liberal, printre care se numără separația puterilor în stat, raționalizarea procesului legislativ sau consacrarea controlului de constituționalitate asupra legilor, realizat atunci prin Curtea de Casație și Justiție. Istoria ne-a arătat însă că o constituție, indiferent cât e de avansată, de bine concepută, nu poate să devină singură o stavilă împotriva autoritarismului.
La adunarea solemnă a participat și premierul, care a afirmat că legea fundamentală de acum 100 de ani a determinat modernizarea politică, socială, economică și culturală a României. Președintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, a spus că următoarea revizuire a Constituției poate fi momentul potrivit pentru avea o lege fundamentală armonizată cu interesele societății, care să țină pasul cu vremurile. La rândul său, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, a menţionat că Legea fundamentală de acum 100 de ani a avut caracterul unui proiect de țară, nefiind afectat de dezbaterile politice specifice dintre putere și opoziție.
