Consiliul Concurenței verifică comportamentele marilor retaileri

Consiliul Concurenţei înregistrează în acest moment peste 50 de investigaţii aflate în lucru, iar până în vară o parte dintre acestea se vor finaliza, după cum susţine conducerea instituţiei, care adaugă că în perioada următoare vor mai fi investigaţii şi inspecţii. În plus, luna trecută, conducerea Consiliului Concurenţei preciza că monitorizează constant preţurile produselor de bază şi verifică inclusiv dacă unii comercianţi au crescut preţurile nelegitim, asta pe fondul plafonărilor pentru unele produse. Ce se întâmplă pe piaţă şi cum reacţionează comercianţii, aflăm de la invitatul Apelului matinal, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. Bună dimineaţa.
Bună dimineaţa!
Există sau va exista şi o investigaţie privind unele practici comerciale incorecte reclamate de anumiţi producători români. Sunt şi discuţii în Senat, am văzut şi declaraţiile, am ascultat declaraţiile ministrului agriculturii.
Într-adevăr, cum aţi spus dumneavoastră, pe de o parte ne uităm la efectele plafonării sau la respectarea plafonării preţului alimentelor introduse de guvern, deci asta înseamnă preţurile pe care le plătesc cumpărătorii, dar în afară de această preocupare pentru preţurile la raft există şi plângeri ale producătorilor de alimente faţă de regulile de acces în magazine care le sunt impuse de către marii retaileri. Pe această zonă există o legislaţie nouă, care a intrat în vigoare anul trecut, cred că aş spune o directivă europeană. Deci, problema nu e numai în România, e şi în alte ţări din Europa. Şi ce facem noi? Verificăm dacă s-au respectat ... această nouă legislaţie respectată, dacă toate contractele care sunt între marele lanţuri de magazine şi furnizorii lor respectă noua legislaţie şi, până acum, din semnele pe care le avem, da, contractele au fost ajustate, au fost adaptate la noua legislaţie. În plus, în momentul de faţă întrebăm furnizorii dacă şi în practică regulile sunt respectate, da? Deci repet, contractele par să fie în regulă, ele au fost adaptate legii, dar vrem să vedem dacă ele sunt într-adevăr bine respectate, dacă şi comportamentele marilor retaileri se conformează acestor noi contracte. Plângeri nu avem până în momentul de faţă. Deci nu a existat nicio sesizare, nicio plângere la noi, de aceea mergem noi în întâmpinarea comercianţilor, furnizorilor, ca să vedem, repet, care e comportamentul real în piaţă, pentru că există suspiciunea că unora le e frică să lanseze plângeri oficiale.
Da, a fost acel caz care a făcut vâlvă cu îngheţata, dar referitor la creşterile de preţuri. Aţi vorbit la un moment dat de efectul ''waterbed'', ceea ce înseamnă, nu ştiu cum să-i spun, o compensare?
Da. Cred că compensare e cuvântul mai bun. Ce scade într-o parte, creşte în altă parte, da, aceasta ar fi ideea asta de saltea de apă; dacă te aşezi pe ea şi pui presiune într-o parte, apa se duce în altă parte. Deci vedem, într-adevăr la produsele care au fost plafonate prin legislaţie, prin intervenţia guvernului, vedem scăderi de preţuri mai accentuate, în acelaşi timp vedem cumva, în compensaţie, creşteri de preţuri la alte produse, deci care nu sunt pe lista produselor esenţiale, astfel încât, per ansamblu, retailerii să-şi păstreze gradul lor de profitabilitate.
Unii comercianţi au profitat de actuala conjunctură, nu ştiu, aţi descoperit, au crescut preţurile nelegitim?
E o perioadă de inflaţie, de creşteri mari de preţ. Unele din ele pot fi justificate de situaţia economică, altele pot fi, dacă vreţi, oportuniste. Dacă tot cresc preţurile la toate, creştem şi noi, chiar dacă nu s-ar justifica, în funcţie de evoluţia costurilor pe care o suportăm. Şi asta într-adevăr verificăm, avem declanşate investigaţii, unde suspectăm genul ăsta de practici la produse alimentare importante, cum sunt zahărul, untul şi uleiul.
La ce trebuie să ne aşteptăm în continuare, gândindu-mă, evident, la produsele româneşti? Credeţi că am putea vedea mai multe, eventual, la preţuri cel puţin stabile, nu ştiu, se mai pot tempera eventualele excese în piaţă?
E clar că inflaţia descreşte, deci creşterile mari de preţ pe care le-am avut în ultimii doi ani nu le mai vedem în momentul de faţă. Deci aici preţurile s-au stabilizat şi sunt şi produse la care sunt reduceri de preţ, în parte datorită intervenţiei guvernului, dar în parte şi datorită evoluţiei economiei. Deci asta-i vestea bună. În ceea ce priveşte accesul comercianţilor la rafturi, şi aici, dacă ne uităm, evident că sunt companii care au dificultăţi şi, dacă se încalcă legea, acele companii trebuie sprijinite şi cei care încalcă vor fi sancţionaţi. Dar pe ansamblul sectorului vedem: 1 - o penetrare în creştere a produselor româneşti, a produselor locale în marile lanţuri şi 2 - vedem o profitabilitate îmbunătăţită a sectorului. Deci, producătorii de alimente au avut rezultate anul trecut mai bune decât anul anterior, deci au avut cifre de afaceri mai mari şi au avut profituri mai mari. E adevărat că vedem asta în special la producătorii mai mari, vedem la toţi, şi la cei mai mari, şi cei mai mici, dar mai mult vedem la producătorii mari decât la cei mici, ceea ce mie îmi sugerează că o problemă pe care o avem în sectorul nostru agroalimentar este şi o problemă de dimensiune. Dacă eşti o companie mai mare, ai şi o forţă de negociere mai mare în relaţia cu lanţurile de retail, dar mai ales ai o eficienţă mai mare, poţi să ai preţuri mai bune. Deci, ca de obicei, adevărul e undeva la mijloc.
Da, e greu să negociezi, nu ştiu, dacă eşti un fermier cu 100 de hectare faţă de o companie care are mii de hectare, nu?
Te ajută la negociere, dacă ai o suprafaţă mai mare, deci o producţie mai mare, te ajută, desigur, şi la negociere, dar şi poţi să ai un volum mai mare de producţie, în felul ăsta ai o mai bună standardizare a calităţii, deci pot să fii constant privind calitatea, poţi să aprovizionezi mai multe magazine, deci e mai uşor pentru o companie mare să lucreze cu tine. Da, e dificil pentru o companie care are sute de magazine să aibă pentru fiecare magazin alt furnizor. Ei încearcă să aibă câţiva furnizori cu care să-şi acopere magazinele. Deci eforturile trebuie făcute pe ambele părţi şi/sau pe toate cele trei părţi. Noi, statul să ne asigurăm că legislaţia e respectată, marii retaileri să fie mai deschişi faţă de cooperarea cu partenerii lor locali, în acelaşi timp şi companiile producătoare de alimente să ajungă la o dimensiune şi o eficienţă care să le permită să interacţioneze cu marile lanţuri şi să facă faţă concurenţei producătorilor din afară. /.../ sunt producători din Polonia, care sunt destul de mari şi destul de aproape de noi, astfel încât să poată să intre pe piaţa din România.
Da, iar dacă numărul produselor româneşti a crescut pe rafturi, minunat ar fi să crească acelaşi număr şi în ceea ce priveşte exportul. Rămânem vigilenţi cu toţii. Mulţumim pentru informaţii.