Conferinţa şefilor apărării din Balcani

Întâlnirile anuale ale șefilor apărării țărilor balcanice reprezintă o inițiativă regională care a luat naștere în anul 2007. Scopurile principale al acestui forum sunt sporirea cooperării militare la toate nivelurile și îmbunătăâirea capacităţilor relevante ale statelor din regiune pentru a putea fi pregătite să răspundă adecvat la potențialele amenințări asimetrice și la crizele non-militare.

Obiectivele conferinței sunt: dezvoltarea cooperării militare regionale, întărirea securității și asigurarea unui climat de stabilitate în zona balcanică, identificarea și dezvoltarea unui mechanism regional de gestionare a crizelor, precum și creșterea interoperabilității forțelor armate din regiune în vederea participării, în comun, la diferite exerciții sau misiuni.

La Bucureşti, şefii apărării din Balcani au decis să-şi îmbunătăţească nivelul de interoperabilitate printr-un schimb mai bun de informaţii dar şi prin intermediul aplicaţiilor militare. În fiecare an se va organiza un exerciţiu regional, găzduit pe rând de fiecare ţară din Balcani, cu scopul de a îmbunătăţi capacitatea de reacţie la diferite ameninţări, inclusiv în situaţia unor crize umanitare.

Într-o declaraţie de presă susţinută la finalul conferinţei, şeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, a transmis condoleanţe familiei diplomatului român căzut la datorie în Kabul, condoleanţe transmise atât în nume personal cât şi în numele SMAp.

Declaraţia generalului Nicolae Ciucă:

"Aș dori să-mi exprim aprecierea pentru prezența dumneavoastră aici, astăzi, la cea de-a 13-a Conferință a şefilor statelor majore ale apărării din ţările din balcani, pe probleme de cooperare militară.

Vă mulțumim că ați dat curs invitației noastre și sunteți alături de noi astăzi!

Având în vedere importanța acestei inițiative pentru continuarea dezvoltării și eficientizării cooperării militare între națiunile participante, mă bucur că România găzduiește, pentru a doua oară, acest eveniment de înalt nivel, după cel din anul 2010.

După cum știm cu toții, națiunile noastre și Europa însăși se confruntă în prezent cu un mediu internațional de securitate foarte complex, definit de provocări importante, care afectează în mod semnificativ stabilitatea internațională.

Spectrul de provocări și amenințări cuprinde de la acțiuni agresive, în deplină lipsă de respect pentru dreptul international, până la extinderea terorismului la nivel global și proliferarea armelor de distrugere în masă.

Aceste provocări atrag necesitatea de a ne dezvolta capacități adecvate de reacție și de a ne asuma un rol mai important privind contribuția la securitatea globală. Mai mult decât atât, putem afirma că schimbările majore ale mediului de securitate internațional, amplificarea concurenței pentru resursele strategice și rutele de transport conexe, simultan cu amenințări asimetrice crescânde au atins o valoare extremă.

Toate acestea necesită atât o reevaluare atentă a modalităților de răspuns, aici, în regiunea Balcanilor, a Mării Negre și a Mării Mediterane, cât și o abordare comună a amenințărilor.

Agenda forumului a cuprins subiecte legate de modul în care forțele armate ale țărilor din Balcani lucrează împreună în proiectele comune, pe baza intereselor comune, instruirea în comun a militarilor noștri continuă cu scopul creșterii nivelului de interoperabilitate. Capacitatea operațională comună va putea fi evaluată și îmbunătățită prin desfășurarea unui exercițiu multinațional, anual, găzduit, prin rotație de țările parte a inițiativei.

Am decis să continuăm dezvoltarea rețelei de exerciții și instruire din Europa de Sud-Est (SEEETN), proiect realizat în scopul de a sprijini planificarea și conducerea exercițiilor la nivel regional. Aceasta oferă conexiune între centrele noastre de instruire, cu sau fără sisteme de simulare și are potențialul de a efectua nu doar exerciții de instruire prin simulare, ci și o serie de alte evenimente, cum ar fi seminarii, schimbul de informații și experiență sau cursuri.

Participanții la forum au agreat, de asemenea necesitatea identificării unor noi modalități de cooperare în spiritul ,,Smart defense”, gruparea resurselor, expertizei și a inițiativei forțelor conectate în domenii ca: apărarea cibernetică și intervenția în situații de urgență și calamități.

Sprijinul continuu, cooperarea substanțială în termeni practici și dialogul profund ar putea aduce o mai mare stabilitate și predictibilitate la granița NATO și UE, precum și o valoare semnificativă pentru proiectele de securitate ale Alianței privind flancurile de Est și de Sud. În opinia mea, menținerea unei cooperări militare adecvate și acordarea sprijinului real ar ajuta țările din Balcani să construiască instituții eficiente și să reformeze sectorul apărării pentru a face față provocărilor generate de mediul economic sărac, tensiunile sociale și interetnice, terorismul și agresiunile asimetrice.

Aș dori să menționez că România participă la o serie de proiecte de cooperare regională, în care Armata României constituie vârful de lance al cooperării bilaterale și multinaționale.

Un element foarte important al acestei conferințe a fost discutarea provocărilor și riscurilor la adresa misiunilor de menținere a păcii sub mandat ONU, în prezența generalului locotenent Carlos Humberto Loitey, reprezentant al ONU, căruia îî mulțumesc și pe această cale.

De asemenea, înțelegem pe deplin și promovăm importanța geostrategică a Mării Negre și, prin urmare, considerăm și ne implicăm profund în dezvoltarea unor mijloace și modalități adecvate de cooperare, capabile să sporească securitatea și stabilitatea în zona extinsă a Mării Negre.

În acest context, aș dori să le mulțumesc tuturor șefilor apărării pentru că sunt astăzi aici, stabilind un cadru adecvat necesar dezvoltării și promovării cooperării regionale, pentru consolidarea coeziunii și a încrederii reciproce. Apreciez toate aceste elemente ca fiind vitale pentru eforturile noastre de a depăși noile provocări și amenințări de securitate prin dialog, parteneriat, schimb de informații și acțiuni comune."

Generalul de aviaţie Stuart Peach, președintele Comitetului Militar al NATO a mulţumit României pentru contribuţia pe care o are la stabilitatea Regională ca aliat important al Alianţei Nord Atlantice:

"Stabilitatea şi securitatea nu pot fi menţinute prin izolare... Acestea trebuie privite ca parte a securităţii internaţionale globale. De aceea conferinţele pe aceste teme sunt foarte importante. În acest an România celebrează 15 ani de când face parte din NATO. România contribuie la securitatea euroatlantică pe diferite paliere şi în diferite locuri. În Balcanii de Vest, în apropiere, forţele voastre contribuie la asigurarea unui mediu sigur în cadrul misiunii din Kosovo pe care Alianţa a preluat-o de la Naţiunile Unite. În Afganistan, sute de militari români participă la stabilizarea ţării... o misiune importantă. În Polonia, trupele româneşti fac parte dintr-un grup de luptă multinaţional NATO. Aici în România găzduiţi baza balistă defensivă... NATO este oa aliaţă defensivă... Aveţi de asemena un rol esenţial pentru meninearea securităţii în Marea Neagră. De asemenea, România conduce brigada NATO de la Craiova. "

Generalul Stuart Peach a aminitit şi de contribuţia pe care o va avea România în cadrul conducerii NATO unde Mircea Geoană îşi va prelua luna viitoare atribuţiile de secretar general adjunct al Alianţei.

La Conferinţa șefilor apărării din țările din Balcani pe probleme de cooperare militară au participat nouă delegații ale inițiativei - Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia și Turcia și, în calitate de observatori, delegațiile Croației și Sloveniei.

Invitații speciali ai evenimentului au fost generalul Stuart Peach, președintele Comitetului Militar al NATO, generalul-locotenent Omer Lavoie, locțiitorul comandantului Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli, generalul-locotenent Carlos Humberto Loitey, consilierul militar al Subsecretarului General al ONU pe probleme de operații de pace precum și generalul de brigadă Fernando Paglialunga, reprezentantul UE.

Conferinţa se desfăşoară la Bucureşti, în perioada 2-5 septembrie 2019.