Conferinţa lărgită a Asociaţiei Internaţionale a Radiodifuzorilor Publici

Deşi trăim într-o lume digitală, provocările şi scopurile posturilor publice au rămas aceleaşi, spunea la Sinaia preşedintele Uniunii Europene de Radio şi Televiziune, Jean Paul Philippot.

La Sinaia s-a discutat şi despre modul de finanţare a posturilor publice de radio.

Ceea ce Conferinţa Media 2020, organizată ieri de Radio România şi Asociaţia Radiodifuzorilor Asia Pacific, a denumit noile provocări ale posturilor publice, în conferinţa lărgită a Asociaţiei Internaţionale a Radiodifuzorilor Publici s-a denumit "Redefinirea media publice în secolul XXI"; informarea, educarea, entertainment-ul rămân principala menire a posturilor publice, dar provocarea reţelelor de socializare sau provocările ştirilor false cer o redefinire a modalităţilor de îndeplinire a acestei meniri.

Informarea trebuie să fie în continuare imparţială şi de mare acurateţe, dar astăzi este mult mai stringent necesară verificarea informaţiei. Un exemplu de bune practici, prezentat de Katrin Potzkh, este soluţia adoptată de Bayerischer Rundfunk, radioteleviziunea publică bavareză, care a lansat un produs nou, pe baza verificării ştirilor, a zvonurilor, a postărilor. Este simplu: în ture de câte două persoane pe zi, dar persoane special pregătite, care au la îndemână între 40 şi 60 de instrumente de verificare, mergând de la banalul serviciu Google pentru poze, la apelarea la ajutorul firmelor specializate de analiză criminalistică a produselor din internet, la capabilităţile unor experţi, firme sau instituţii de intelligence şi până la comunicarea cu utilizatorii.

Verificarea în cele mai multe cazuri este suficient de rapidă, după cum spunea Katrin Potzkh: "Nu trebuie decât să-ţi pregăteşti special oamenii din companie". Cel mai recent exemplu de succes a fost identificarea ca falsă a unei ştiri privind migranţi care s-ar fi îndreptat în număr foarte mare la graniţa italo-austriacă spre Germania. Fotografia care însoţea ştirea s-a dovedit a fi aceea a unui grup de cetăţeni paşnici elveţieni. Uneori, ce-i drept, este nevoie de mai multe forţe, ca în cazul cercetării sursei ştirilor false, lansate în 2015 în număr mare, despre cancelarul Angela Merkel şi problema migranţilor. A fost nevoie de o universitate care să conducă acest proiect, care a necesitat analiza a milioane de postări pentru a se reduce în final totul la o informaţie cu sursa în Rusia, la folosirea unor bots şi a unui server din America.

Doamna Katrin Potzkh, de la Radioteleviziunea bavareză, ne-a spus că cele mai multe ştiri false apar în internet, în mediile sociale, şi că probabil că ştiri false au existat dintotdeauna, dar acum viteze de răspândire şi de producere a efectelor este mai mare.

Katrin Potzkh: Cred că ştiri false au existat de când există jurnalismul, dar acum toată lumea are un cuvânt de spus. Pe vremuri, noi eram zeii informaţiei, noi dădeam acces la microfon, acum oricine poate deveni difuzor de ştiri, de opinii. Vremurile s-au schimbat, nu ne mai permitem să fim aroganţi. Trebuie să ţinem legătura cu ascultătorii noştri.

O temă care a reunit atenţia tuturor participanţilor a fost finanţarea posturilor publice. Acestea nu pot concura cu fondurile celor comerciale, deci se studiază şi combină toate experienţele din jur. Aceeaşi Radioteleviziune bavareză studiază o reformă, aflată acum în fază de proiect, de trecere la finanţarea prin taxă, pe un model care seamănă foarte mult cu sistemul care a funcţionat la noi până de curând, al taxei radio.

Radioteleviziunea publică din Canada, care are o combinaţie de finanţare guvernamentală, după posibilităţile bugetului, de la an la an, cu atragere de fonduri din comercial, şi-ar dori să ramână pe un singur model, indiferent care este acesta - taxă sau finanţare guvernamentală - dar să nu depindă de fonduri din activitatea comercială.

Secretarul general al Asociaţiei Internaţionale a radiodifuzorilor publici, Toshiyuki Sato, regreta într-un interviu pentru Radio România că în ţara noastră s-a renunţat la taxa radio şi tv. Uneori finanţarea guvernamentală a fost folosită pentru digitalizarea şi modernizarea accesului posturilor la internet şi noile forme de media, iar despre viitorul radioului în era noilor media, care s-a discutat astăzi poate şi pentru că radioul are accesul cel mai sigur şi mai rapid la cetăţean, este incitant noul experiment derulat acum de Radio France, cu un fel de radio on demand, cu alte cuvinte compuneţi propriul program de radio.