Conferinţă de presă comună Dacian Cioloş - Jens Stoltenberg

Premierul Dacian Cioloş şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, au susţinut o conferinţă de presă comună la sediul NATO.

Jens Stoltenberg: Sunt fericit că vă aflaţi astăzi aici şi că am discutat împreună provocările comune. România este un membru foarte apreciat al Alianţei noastre, care contribuie în mod activ la misiunile NATO din Afganistan şi Kosovo şi la securitatea Mării Negre şi îşi oferă susţinerea pentru Moldova, Georgia şi Ucraina, ajutându-le să-şi construiască capacităţile de apărare.

România este, de asemenea, o gazdă pentru echipamente active ale NATO, cum ar fi Divizia multinaţională din sud-est, care a devenit activă în decembrie şi astfel consolidează apărarea Alianţei noastre. Anul trecut am vizitat unitatea NATO de la Bucureşti, una din cele şase baze pe care le desfăşurăm în Europa Centrală şi de Est. Această bază va asigura că trupele NATO se vor desfăşura rapid în România, dacă este nevoie. România este gazdă, de asemenea, pentru o parte importantă din sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu.

Eu recomand României să-şi crească cheltuielile bugetare pentru apărare, deci să-şi continue această creştere de anul trecut pentru anii care vor veni. Această măsură este deosebit de importantă pentru ţările noastre, având în vedere că trebuie să răspundem unor provocări de apărare într-o lume în schimbare în care avem cereri crescânde pentru securitate şi apărare. România doreşte să contribuie la o Alianţă mai puternică, care este în acelaşi timp cea mai bună garanţie pentru securitatea în Europa, în special astăzi, când avem de-a face cu cele mai mari provocări de securitate din această generaţie.

Deci toate ţările membre îşi sporesc capacitatea de reacţie a trupelor şi ne consolidăm prezenţa în partea estică a Alianţei, această prezenţă va deveni din ce în ce mai puternică, pe măsură ce ne pregătim pentru summitul de la Varşovia din iulie. Lucrăm într-o colaborare mai strânsă ca niciodată cu UE.

În ceea ce priveşte răspunsul cu criza refugiaţilor, cu ameninţările hibride şi în susţinerea ţărilor cum ar fi Muldova, Ucraina şi Georgia. O alianţă puternică este, de asemenea, baza esenţială pentru un dialog mai eficace cu Rusia. Noi nu căutăm un conflict cu Rusia, ci din contra lucrăm pentru a restaura predictibilitatea, prezivibilitatea în relaţiile noastre cu Rusia şi transparenţa în activităţile noastre militare respective. Nu există nicio contradicţie între o apărare puternică şi dialogul cu Rusia. Avem nevoie de ambele, atât de mai multă apărare, cât şi de mai mult dialog, cu atât mai mult în această situaţie dificilă ca cea din prezent. Deci NATO încearcă să se adapteze pentru o serie întreagă, din ce în ce mai complexă de ameninţări şi de provocări. Pentru aceasta contăm pe România şi România poate conta pe NATO.

Deci, bun venit încă odată, domnule prim-ministru. Aştept cu nerăbdare să lucrăm împreună în lunile care vor veni până la summitul de la Varşovia.

Dacian Cioloş: Mulţumesc. Împreună cu domnul Jens Stoltenberg, domnul secretar general al NATO, am avut astăzi o foarte bună discuţie pe tema provocărilor de securitate atât în flancul estic, cât şi în flancul sudic, dar şi pe tema adaptării strategice a NATO şi, aşa cum a menţionat domnul secretar general, a cooperării între NATO şi UE, pe care România o susţine pe deplin.

Am subliniat priorităţile şi aşteptările Românie de la summitul NATO de la Varşovia. Sperăm să vedem o întărire a prezenţei NATO pe flancul Estic, Nord-Estic, dar şi Sud-Estic, şi aici am menţionat faptul că România este gata să se angazeje nu doar declarativ, ci într-un mod foarte concret, inclusiv cu resurse pentru întărirea prezenţei NATO pe flancul estic, pentru o prezenţă avansată a forţelor aliate în flancul estic, urmând ca în următoarele zile, săptămâni să venim cu câteva propuneri concrete care să poată să fie avute în vedere în discuţiile de la summitul de la Varşovia.

Am subliniat totodată importanţa, atât pentru România, cât şi în general pentru NATO a zonei Mării Negre, unde la fel România îşi doreşte o prezenţă activă a NATO. România va lua deja iniţiativa pentru a întâri cooperarea cu ţările partenere NATO şi vecine, cu Bulgaria şi cu Turcia. Dar sperăm apoi ca această colaborare să se transforme într-una multinaţională cu o prezenţă şi a altor parteneri membri NATO prin rotaţie. Şi am primit şi aici asigurarea sprijinului domnului secretar general pentru acest tip de abordare.

Am discutat în general despre angajamentul României în dotarea armatei, în faptul că această decizie politică luată în urmă cu ceva vreme de a asigura 2% din PIB pentru dotarea armatei este una fermă şi că inclusiv guvernul pe care îl conduc s-a angajat să meargă în această direcţie. Aceste resurse care se adaugă la resursele pe care alte state membre ale NATO le mobilizează inclusiv pentru o prezenţă mai activă a NATO în zona estică, aşa cum recent Statele Unite a aluat o decizie în această direcţie. Am discutat şi despre întărirea cooperării dintre NATO şi UE cu câteva elemente foarte concrete, cum este şi prezenţa NATO în Marea Egee pentru a ajuta UE la a stopa fluxurile migraţiei ilegale în această zonă. Sigur o prezenţă activă mai ales pentru informaţii care să fie utile statelor membre ale UE în această direcţie.

Şi am discutat şi despre politica de vecinătate care, după cum ştiţi pentru România este o prioritate atât din punct de vedere politic, dar şi în cooperarea militară cu Republica Moldova, cu Georgia şi cu Ucraina, subliniind implicarea pe care România o are pentru a sprijini Republica Moldova inclusiv în cooperarea pe care Republica Moldova a declarat că şi-o doreşte cu NATO. Am reiterat invitaţia către domnul secretar general de a vizita din nou România şi sperăm că în luna mai la inaugurarea scutului apărării antirachetă de la Deveselu să fie prezent şi Domnia sa.