Conferință de presă a președintelui Nicușor Dan (VIDEO + TEXT)

Conferinţă de presă a preşedintelui Nicuşor Dan, la Timişoara

Nicuşor Dan: Bună seara! Am petrecut ziua de azi la Timișoara, la invitația domnului primar Fritz, căruia îi mulțumesc. Patru paliere: în primul rând, am venit la conferința despre orașele europene și rolul lor în extinderea Uniunii Europene, foarte interesantă. Şi aici ideile sunt următoarele. Unu - este o chestiune importantă și de securitate pentru Europa, ca ea să se extindă în nord-est, Moldova, Ucraina, în zona Balcanilor și România, în măsura în care există dorință, poate să ajute aceste țări. Apoi, s-a discutat mult despre rolul orașelor în Uniunea Europeană și echilibrul dintre state și orașe. Și aici eu sunt, ca fost primar, sunt un suporter al unui rol mai important al orașelor în Uniune în procesele de decizie, pentru că, așa cum este economia azi, orașele sunt poli de dezvoltare. Al doilea palier a fost cel economic. Am avut o discuție substanțială cu reprezentanții mediului de afaceri din Timișoara. În primul rând, am fost impresionat și de diversitatea și de dinamismul economiei locale, foarte multă inovare. Şi, bineînțeles, am schimbat niște opinii despre cum putem, pentru că între stat și mediul privat este o ruptură pe care trebuie să o reparăm. Adică în momentul în care vom defini politicile publice ale statului român în zona economică, trebuie să avem un dialog foarte de conținut, substanțial, cu mediul de afaceri și am vizitat, pe același palier, am vizitat două companii foarte interesante, ambele în zona de tehnologie, una care folosește inteligența artificială în zona medicală pentru a trata, pentru a evalua, interpreta în mod sistematic rezultatele proceselor imagistice. Și aici lucrurile astea sunt extrem - dincolo că e ceva foarte interesant - că e ceva care scutește foarte mult din activitatea medicilor radiologi, făcând asta automat. Este ceva ce statul român, în momentul în care va avea mari campanii, ceea ce eu îmi doresc, mari campanii de screening pe diferite boli, este un instrument de care, în mod evident, va avea nevoie pentru ca, în mod automat, să interpreteze imaginile de la categorii foarte mari de oameni. Și am vizitat o altă companie de tehnologie, românească, de asemenea, care produce multe chestiuni bazate pe recunoaştere de imagini și automatizarea recunoașterii de imagini./dsirbu/ Pentru mine, știți că, ca şi primar, am avut o preocupare pentru monitorizarea traficului și au fost lucruri interesante pe care le-am învățat. Ei fac tehnologia asta la comanda unei entități din Statele Unite și bineînțeles că sunt foarte deschiși să facă lucrul ăsta în România și în Europa. Am vizitat și mi-a făcut mare plăcere sediul Societății Timișoara, un simbol al societății civile, un simbol al Timișoarei și un simbol al aspirațiilor societății românești după Revoluția din '89. Și am vizitat, de asemenea, și m-am bucurat foarte tare să văd colaborarea între reprezentanții cultelor religioase din România. Este ceva ce trebuie să învățăm să facem cu toții pentru o reconciliere în această societate, care are niște diviziuni care ne împiedică să vedem binele și aspirațiile comune. Și bineînțeles, la nivel personal, Timișoara este un oraș în care am trăit trei luni în anul 1987, trimestrul trei, lotul de matematică, multe amintiri, un oraș pe care mi-a plăcut și atunci și îmi place și acum foarte mult și a fost o mare plăcere să-l revăd. Dacă aveți întrebări?
Reporter: Bună ziua, domnule președinte! Xenia Croitoru, Antena 3 CNN. Aș vrea să vă întreb, ați spus public că veți desecretiza ședința CSAT din 6 decembrie și datele care au stat cu privire la anularea alegerilor de anul trecut. Aș vrea să vă întreb ce demersuri ați făcut în acest moment și în ce stadiu sunteți și cu ce informații și date, detalii despre acest lucru veți veni în fața românilor?
Nicuşor Dan: Da, în primul rând, că am citit tot dosarul, asta e mai puțin important; mai important este că față de noiembrie 2024 noi avem mult mai multe elemente și de context și specifice relative la acel eveniment. De context avem între timp, dacă atunci pentru societatea românească era ceva nou să vorbești de interferența rusă în procesul electoral și de o dezinformare sistematică făcută de Federația Rusă în România, acum lucrul ăsta este recunoscut, sunt diferite rapoarte ale unor țări europene, ale unor instituții europene și internaționale care spun, pentru ei este un nivel de evidență că există un război hibrid pe care Rusia îl duce în Europa, în țările europene și inclusiv în România, cu două obiective: unul - dacă se poate, să influențeze pentru a avea o conducere prietenoasă, dacă nu se poate, să amplifice temerile, nereușitele respectivelor societăţi şi să le destabilizeze./mnecula/ Deci, ăsta este contextul general, contextul specific pentru România. Raportul mi-a plăcut foarte mult, raportul de acum două săptămâni al procurorului general, care, în sfârșit, care, noi aveam pe componenta finanțare externă, aveam o probă, acel milion de euro de la domnul Peşchir. Pe componenta de încercări fizice, de destabilizare aveam deja toată ancheta cu gruparea Potra. Nu aveam, până la raportul, nu aveam în mod oficial până la raportul Parchetului, nu aveam o dovadă despre faptul că Rusia a interferat cu publicitatea în campania electorală. Și dovada asta o avem, faptul că au fost mai multe site-uri care, pentru care, pentru ca ele să fie, cum să spun, pentru ca publicitatea lor să ajungă la un număr mare, au fost folosite firme de publicitate din Rusia și în acest proces de dezinformare au fost folosite conturi și firme din Rusia. Ăsta este un fapt pe care Parchetul General l-a dezvăluit în raportul pe care ei l-au prezentat și cu care o să mă duc și mâine la Copenhaga ca să informez partenerii noștri. Nu avem, în momentul de față, nu avem imaginea completă. Probabil că ne mai trebuie câteva luni. În momentul în care o să avem imaginea completă a ce s-a întâmplat în noiembrie, voi ieși public.
Reporter: Bună ziua, Denisa Preoteasa de la /.../ TV. Domnule președinte, în contextul în care azi, la Timișoara, vorbim despre viitorul Europei, în acea zi, studenții din toată țara și din marile centre universitare și nu numai, au ieșit în stradă cerându-și drepturi, cerând burse. Care sunt planurile pentru acești studenți, astfel încât să simtă ca un viitor la ei în țară, în contextul în care abandonul școlar crește de la un an la altul, atât în mediul preuniversitar, cât și universitar?
Nicuşor Dan: Mai multe întrebări. În primul rând, trebuie să separăm ce este pe termen scurt și ce este pe termen mediu și lung. Pe termen scurt, România a fost într-o situație dificilă, în care riscul era foarte mare pe partea de downgradare din partea agențiilor de rating și, în felul ăsta, retragerea și mai multor bani, creșterea cotelor, ratelor, dobânzilor; deci, am avut un guvern și o coaliție care a avut de rezolvat această situație și a luat niște măsuri. Puteau să fie luate altele. În orice caz, a existat un imperativ de a reduce deficitul într-un timp foarte scurt și asta a fost. În zona de educație s-au produs aceste măsuri. Așa cum am spus când m-am întâlnit cu sindicatele, o să facem o evaluare, erau două luni atunci, acum o să fie peste o lună și bineînțeles că noi trebuie să ne gândim la planul mediu și lung, și pe universitar și pe preuniversitar, cum facem ca să avem o calitate mai mare în învățământ, cum facem ca el să fie mai bine corelat cu viața reală, gândirea critică și cum facem ca el să fie mai bine corelat cu piața muncii - probleme foarte serioase.
Reporter: Bună ziua, domnule președinte! Emanuela Băluș, PRO TV. Aș vrea să vă întreb despre reforma administrației publice, locală și centrală. Cum ar trebui procedat, dați oamenii afară, cum spune Bolojan, sau veți reduce doar cheltuielele până când totuși se va ajunge și la concedieri, cum spune PSD?
Nicușor Dan: Da, e o problemă vastă cu multe aspecte. Evident că, dacă ne uităm la întreg sistemul administrativ, central și local, există zone însemnate unde e nevoie de ieșiri din sistem, după cum există zone în care e nevoie de mai mulți oameni în sistem. De exemplu, pe partea din poliție responsabilă cu securitatea publică. Și mai sunt câteva astfel de exemple. Deci e nevoie ca noi să echilibrăm sistemul. E nevoie de asemenea ca, dar din nou, e o chestiune dificilă de cel puțin unu-doi ani, să ne reîntoarcem la o lege a salarizării unice, pentru că noi am avut-o, numai că am corectat-o de așa de multe ori, că sunt discrepanțe foarte mari între instituții. Deci, da, ca să vă dau un răspuns general, e nevoie ca în anumite instituții și centrale și locale să plece oameni din sistem. E nevoie de reduceri de cheltuieli pe alte segmente, bunuri și servicii, etapizare de investiții și sunt sigur că în coaliție se va găsi echilibrul astfel încât să avem o decizie comună asumată.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua, domnule președinte! Alina Alexandru, Pagina de Timiș. Întrebarea mea pentru dumneavoastră este, când o să vă cunoaștem echipa completă de la Cotroceni? Și mă refer la consilierii numiți de dumneavoastră, nu cei moșteniți. Ați spus în urmă cu două luni, mai exact pe 18 iulie și vă citez: ''va mai dura una-două luni, sunt persoane pe care mi le doresc să completeze, e o analiză care va mai dura una-două luni''. Timpul a cam expirat și v-aș ruga dacă puteți măcar câteva nume să ne dați acum.
Nicușor Dan: Da, într-adevăr, au trecut două luni de atunci și acum vă spun una-două săptămâni.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Bună ziua, domnule președinte! Iulia Ruxanda, România TV. Ce ne puteți spune despre legea pregătirii populației pentru război? Înțelegem că este un proiect avizat deja de către CSAT și dacă există sau nu un termen pentru Parlament, pentru un accept, pentru un acord sau un dezacord, de ce nu? Și bineînțeles, dacă ne puteți oferi în același timp și mai multe detalii despre această lege. Ce semnifică, ce introduce, ce reintroduce? Mulțumesc!
Nicușor Dan: Da, da, da. Lucrul cel mai important, bineînțeles, sunt multe corelări, pentru că legea asta se referă la tot spectrul pregătirii populației. Dar măsura cea mai importantă este, și tot ca o precizare prealabilă, o să fie în momentul în care ea va fi transmisă, resistematizez. În foarte puțin timp, această lege va fi transmisă de către Guvern Parlamentului și domnul ministru al apărării va face o conferință de presă cu toate detaliile asupra legii. Și acum vă răspund pe conținut. Cea mai importantă modificare a acestei legi este introducerea unui stagiu militar voluntar./ctuluc/ Subliniez, voluntar, plătit de statul român, adică statul român va plăti și ofițerii care vor face instruirea și îi va plăti și pe tinerii care doresc să facă acest stagiu militar voluntar de patru luni, astfel încât România să aibă niște forțe în rezervă pregătite pentru o eventualitate pe care nu ne-o dorim, dar pentru care trebuie să fim pregătiți și să o descurajăm și, ca efect secundar, e posibil că după aceste patru luni în condiții militare, o parte din oamenii ăștia să vrea să se angajeze de adevăratelea la Ministerul Apărării.
Reporter: Mulţumesc!
Reporter: Bună seara! Iulia Pop, Antena 1. Ați vorbit puțin mai devreme de reforma administrațiilor locale și centrale în care au rămas blocate partidele din coaliție, dar vrem să știm dacă va reuși Guvernul Bolojan să aplice acel procent de 20% din programul de guvernare și apoi dacă credeți că ar trebui, totuși, concediați 20%, același procent din bugetarii care lucrează în administrație?
Nicuşor Dan: Bun, ca să... Vă aduceți aminte că am avut o mică dezbatere cu domnul Simion pe subiectul ăsta, singura dezbatere din turul II. Vorbim de funcționari din administraţie, nu vorbim de poliţie, nu vorbim de sănătate, nu vorbim de educaţie. Când s-a vorbit de acel 20% şi când s-a scris în programul de guvernare 20%, cei 20% s-au referit doar la funcționari din administrația centrală și locală, nu de tot sectorul bugetar. Eu cred că în acest interval de trei ani și jumătate, cât au rămas până la următoarele alegeri, eu cred că ne vom apropia de acest procent în administrațiile centrală și locală. Repet, estimez însă că pe această discuție, pe administrație locală, discuția va mai continua câteva săptămâni, pentru că sunt diferențe de opinie care vin și din faptul că administrația în diferite localități este foarte diferită. Unii au serviciile incluse în aparatul primăriei, alții nu, unii au făcut companii, alții nu și atunci, pentru ca discuția să fie sau ca măsura să fie echitabilă, o să mai fie nevoie de puțin timp de discuție.
Reporter: Brîndușa Armanca sunt. Vă pun o întrebare ușoară, domnule președinte. Cum vă ajută pe dumneavoastră matematica în funcția pe care o ocupați acum sau vă încurcă?
Nicuşor Dan: Matematica, reflexul pe care matematica ți-l dă este să pui în ordine, cum s-a întâmplat cu întrebarea de mai devreme pe care a pus-o colega dumneavoastră, pentru că când ai multe lucruri care sunt în oarecare dezordine, reflexul tău este să pui în ordine. Şi făcând matematică mult timp, cam abilitatea asta o obții și de asta, dacă-mi permiteți o paranteză, unul din avantajele competitive pe care România le are azi este că are încă o școală foarte bună în zona tehnică. Și asta pentru că, acum mulți ani, am avut un domn care era matematician, Spiru Haret, și a orientat învățământul într-o direcție, după care, în anii '50-'60, am avut niște oameni, Moisil și alții, care, de asemenea, au îndreptat învățământul românesc pe o direcție tehnică. Deci, eu consider că în educația pe care noi o facem și, în special, la nivel preuniversitar, matematica trebuie să aibă un rol important, numai că ea trebuie să fie făcută în așa fel încât să dezvolte capacități de gândire și nu rețete, și să fie făcută în așa fel încât să nu piardă pe drum cum, din păcate, o face mulți oameni. Pentru că în momentul ăsta, dacă e să fim foarte, foarte direcți, în momentul de față, în România, matematica este o disciplină pe care 60% dintre copii o urăsc, da, pentru că simt că sunt cumva descalificați social prin faptul că sunt anumite lucruri pe care nu știu să le facă și nu despre asta e vorba. Noi trebuie să... Asta este o știință care are farmecul ei, care are gradele ei de accesibilitate pentru toată lumea și care, mai ales, trebuie să ne ajute pe toți să, cumva, să ne structurăm mintea ca să ne ajute în viață.
Reporter: Mulțumesc!
Reporter: Agerpres, Otilia Halunga. Dacă îmi permiteți o întrebare cu A și B. Dacă aveți un plan, domnul președinte, B, în cazul în care CCR va respinge această lege care se referă la pensiile magistraților, astfel încât în societate să nu existe senzația că doar anumite categorii sociale suportă efectele crizei. Și ce se va întâmpla dacă, la sfârșitul anului 2026, aceste măsuri de austeritate nu vor da roadele scontate? Mulțumesc. A și B.
Nicuşor Dan: Da, da, mi-ați spus două întrebări, unul și doi. Permite-ți să răspund la întrebarea doi și după aceea la întrebarea unu. Deci, scopul a fost unul, ca să-i spun așa, structural contabil. România trebuia să reducă deficitul, da? Ăsta a fost scopul pe termen scurt pe care acest guvern și l-a asumat. Și de acest obiectiv s-a achitat, în sensul că deficitul pe 2025 va fi 8,4. Cu măsurile deja luate, deficitul pe 2026 este undeva, așa, o să vedem când o să avem în noiembrie bugetul, dar așa estimativ este undeva la 6,5% din PIB și mai trebuie niște măsuri care să-l coboare la șase, da. Deci, pe acest obiectiv, suntem în grafic. Şi nu există vreun risc de derapaj și faptul că agențiile de rating ne-au confirmat e o dovadă pentru ce spun. Bineînțeles, rămâne întrebarea dacă în aceeași anvelopă de bani lucrurile se puteau face altfel și asta e o dezbatere a societății. Pe prima întrebare, eu cred că CCR, în această chestiune - și decizia CCR este mult, mult exagerată, în sensul că există în societate aproape unanimitate pe faptul că e anormal ca în orice sistem posibil, acum vorbim de justiție, pensia să fie cât salariul, pentru că tu vrei să ai niște oameni care să producă pentru societate și atunci, dacă tu le dai pensia cât salariul, îi stimulezi să iasă din sistem, să nu producă pentru societate, deci asta este aproape unanimitate în sistem. Există unanimitate în clasa politică pe faptul că lucrul ăsta trebuie să se întâmple. În baza acestui fapt, guvernul a făcut o lege pe care și-a asumat răspunderea și pe care s-a străduit să facă, analizând deciziile anterioare ale Curții Constituționale, să o facă cât mai solidă. Dacă se va întâmpla ca ea să aibă probleme, există legitimitate și a societății și a coaliției să facă o lege care să nu aibă probleme. Deci nu văd o problemă. Adică, în opinia mea, este o chestiune care este mult, mult exagerată în spațiul public legată de decizia Curții Constituționale pe chestiunea asta.
Reporter: Bună seara! Luisa Târcă, TVR. Vorbeați puțin mai devreme despre deficit. Dacă credeți că e suficientă această scădere a deficitului, spuneați, de la 8 la 6,4, pentru că primul pachet de măsuri luate pare că nu ține sub control situația, celelalte pachete întârzie. Ce credeți că e de făcut și dacă se va umbla din nou la taxe? Sau dacă e necesar să se umble din nou la taxe?
Nicuşor Dan: Nu, nu, ce am spus, ca să fie... Deci, au fost două momente cu totul, un pachet plus cinci pachete în etapa a doua și ce am spus, am spus că aceste pachete împreună duc deficitul la 8,4 - ce a spus și primul ministru - duc deficitul la 8,4 în 2025 și o să vedem la bugetul pe 2026, în noiembrie undeva, la 6,5 în 2026. Spun că nu știe nimeni cât e acest 6,5, pentru că e vorba de cum hotărăște guvernul să eșaloneze diferite investiții. Dar cam pe acolo suntem și asta evident că merge în ce și-a asumat România față de Comisia Europeană și implicit, față de investitorii care ne-au împrumutat. Este foarte aproape de ținta de 6% pe 2026. Evident, cum răspundeam mai devreme la întrebarea colegei dumneavoastră, evident că e nevoie de reformă, e nevoie de reformă în companii de stat, e nevoie de reformă în administrații locale și centrale și toate astea vor duce la.../dsirbu/ E nevoie, că lumea nu se oprește în 2026, e nevoie că în 2027 deficitul să fie nu șase și cinci, dar pentru moment, pe macroeconomic, lucrurile sunt sub control.
Reporter: Bună seara, Alina Bujancă de la Radio România Actualități. Aș vrea să vă întreb, domnule președinte, veți participa la summit-ul de la Copenhaga? Care va fi abordarea României în ceea ce privește zidul antidrone?
Nicușor Dan: O abordare pragmatică și interesată, bineînțeles, pentru oricare din țările din flancul estic. La nivelul acesta al Consiliului European lucrurile sunt mai mult de principiu, discuțiile sunt mai mult de principiu, dezbaterile interesante sunt la nivelul miniștrilor apărării, pentru că acolo se definesc și măsurile tehnice și costurile pe care astea le presupun.
Reporter: Bună seara! Daniel Dancea, Radio Timișoara și Ziarul Libertatea. Domnule președinte, înainte de super anul electoral de anul trecut, ministrul dezvoltării, dar și alți parlamentari, spuneau că cel mai potrivit moment pentru o reorganizare administrativ-teritorială este această perioadă până în 2028. Acum, declarativ, parlamentari din absolut toate partidele susțin acest proiect de reorganizare administrativ-teritorială, dar vedem că nu se întâmplă și chiar o reformă în administrația publică, cu efecte mult mai mici, creează discuții. Întrebarea este, care ar fi rolul dumneavoastră în acest proiect, în ce loc al priorităților se află acest proiect și dacă poate fi un nou moment Snagov în jurul acestui proiect?
Nicușor Dan: Mulțumesc, întrebări foarte interesante. Discuția asta nu există până la momentul bugetului pe 2026, deci probabil că nu va exista pe parcursul anului 2025. Pentru că e o discuție importantă la nivelul partidelor din coaliție și energia lor, disponibilitatea lor este în momentul ăsta pe chestiuni care sunt foarte rapide, rectificarea, bugetului pe 2026, după aceea am disponibilitatea să începem o discuție, în paralel cu alte discuții care sunt la fel de importante sau mai importante, care este strategia economică a României, am discutat asta cu reprezentanții oamenilor de afaceri la discuția de la amiază, care sunt diferite strategii sectoriale, care este planul nostru pe 10 ani pentru echilibrarea sistemului sanitar, cum facem să combatem dezinformarea rusă, care sunt mijloacele tehnologice, care sunt colaborările noastre pe războiul ăsta informațional, deci sunt multe teme, dar asta este una foarte importantă la care, când în sfârșit o să avem, n-o să mai fim în obligația de a acționa în regimul de hei-rup, va trebuie să ne uităm pe ea./ctuluc
Reporter: Bună seara, domnule președinte! Mihai Vălușescu, Digi 24. În curând urmează alegeri la Primăria Generală a Capitalei, sunt puse pe masă mai multe discuții, mai multe scenarii, fie o candidatură comună a coaliției, sau candidaturi separate, ceea ce ar putea duce la conflicte, la mai multe tensiuni. Cât de probabilă vi se pare o candidatură comună a pro-europenilor și în celălalt scenariu, în care nu se înțeleg, decât o rupere a coaliției și a guvernării în lupta pentru Primăria Capitale, mai bine fără alegeri și rămânem cu interimat? Mulțumesc!
Nicuşor Dan: Să știți că mi-aţi pus exact întrebarea pe care am pus-o liderilor coaliției, marți, acum zece zile, când ne-am întâlnit. Da, e o decizie pe care coaliția trebuie să o ia și cu care nu vreau să interferez. Mulțumesc! Mulțumesc încă o dată!