Conducere nouă la Justiţie

Consiliului Superior al Magistraturii a acceptat deja demisia lui Robert Cazanciuc din magistratură, prim pas necesar pentru preluarea portofoliului.

Iar Victor Ponta spune că nici preşedintele Traian Băsescu nu a avut obiecţii.

Viitorul ministru al justiţiei a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti în anul 1995 şi a activat ca procuror timp de trei ani.

Ulterior, a ocupat funcţii în diferite instituţii: procuror la Parchetul General, în cadrul Biroului pentru relaţia cu mass-media.

Din 2000 până în 2001, purtător de cuvânt al aceluiaşi parchet, unde a realizat primul ghid de relaţii cu presa al Ministerului Public.

În perioada 2001 - 2004, Robert Cazanciuc a fost director general şi, apoi, subsecretar de stat în cadrul Corpului de Control al premierului României, la acea vreme Adrian Năstase.

A coordonat echipa de elaborare a acordului de cooperare adminsitrativă cu Oficiul European de Luptă Antifraudă.

Robert Cazanciuc a mai fost director general adjunct la Adminsitraţia Penitenciarelor, în anul 2005, apoi, până în anul 2008, a fost procuror-şef al Biroului pentru Relaţii cu Presa, la Parchetul General.

Numirea lui Robert Cazanciuc confirm intenţia premierului Victor Ponta de a desemna un expert şi nu un politician.

Se pregătesc conduceri noi şi la Parchete

Desemnarea unui nou ministru al justiţiei este dublată, în această perioadă, de desfăşurarea procedurii de avizare a propunerilor pentru şefia principalelor instituţii anticorupţie.

Proiectele de management ale celor propuşi de premier au fost publicate pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

Propunerile despre care s-a discutat cel mai mult sunt cele pentru şefia Parchetului General - Tiberiu Niţu - şi a Direcţiei Anticorupţie - Laura Coduţa Kövesi.

Ambii vorbesc în proiectele lor de management despre lupta împotriva coruptiei, ca prioritate, despre mai multă eficienţă, şi despre asigurarea independenţei procurorilor.

Proiecte de câteva zeci de pagini - 20 pentru conducerea DNA, peste 50 de pagini în cazul Parchetului General -, proiecte de management care, deşi publice, subiliniază directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, nu pot substitui o procedură ce include o competiţie între procurori şi mai ulte etape de selecţie a celor mai potrivite persoane.

"Sunt cu o jumătate de procedură. Cu alte cuvinte, premierul Victor Ponta a nominalizat nişte procurori - nu ştim de unde i-a luat, pe baza căror criterii, pentru că această etapă, care înainte se desfăşura la ministerul justiţiei, acum nu mai există, a transmis documentele la CSM, iar CSM şi-a asumat un rol mai mare decât l-a avut până acum, chiar dacă legislaţia nu s-a schimbat. Şi mă refer la acel aviz consultativ. Asta înseamnă că eu, minister al justiţiei, sunt obligat să îţi cer avizul, dar rezultatul avizului, pozitiv sau negativ, nu mă ţine. Eu pot să merg mai departe cum doresc eu" a mai spus directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu.

Pentru conducerea Parchetului General, Tiberiu Niţu îşi propune îmbunătăţirea alocării resurselor umane, repartizarea echilibrată a volumului de muncă, mai multă predicti-bilitate în actul de justiţie, o mai bună organizarer.

La fel ca la sfarşitul anului trecut, când a candidat pentru aceeaşi funcţie, dar în cadrul procedurii organizate la acea vreme de fostul ministru al justiţiei, Mona Pivniceru,

Tiberiu Niţu îşi intitulează proiectul "Pentru o reformă durabilă şi ireversibilă".

În mare, e acelaşi proiect, dar cu unele adăugiri.

Anul trecut, Tiberiu Niţu a primit aviz negativ de la CSM şi nominalizarea a fost respinsă de preşedintele Traian Băsescu, el a invocat lipsa de transparenţă a procedurii.

Tiberiu Niţu menţionează în proiectul său statutul de magistrat conferit constituţional funcţiei de procuror, o garanţie a independenţei şi imparţialităţii.
Precizarea vine, în condiţiile în care recent, numirea în funcţia de preşedinte al consiliului superior al magistraturii a unui procuror a ridicat numeroase critici şi a readus in discuţie independenţa unei persoane subordonate ierahic.

Tiberiu Niţu a fost timp de patru ani prim-adjunct al Laurei Codruţa Kövesi, pe când aceasta conducea Parchetul General.

Acum, ea ea e propusă pentru şefia DNA, cu un proiect în care arată că principalele obiective sunt îndeplinirea măsurilor stabilite de Comisia Europeană în cadrul mecanismului ce vizează monitorizarea evoluţiilor din justiţie, mai multă eficienţă şi transparenţă, dar şi consolidarea şi apărarea statutului procurorului.

Integritatea "este necesară"

În opinia Georgianei Iorgulescu, proiectele, oricât de bune ar fi ele, nu pot fi în măsură să ofere o imagine completă a candidaţilor.

"Vedeţi că dezbaterea are loc numai şi numai vizavi de proiecte! Or, dacă se dorea o dezbatere publică, respectiv oamenii să-şi poată trimită un punct de vedere, atunci, cred că trebuia lărgită treaba aceasta. Adică, oamenii să poată să-şi spună, cei care ştiu, evident, diverse lucruri care ţin de moralitatea sau de integritatea respectivelor persoane, pentru că, vedeţi dumneavoastră, în afară de a fi un bun profesionist, lucru de care, mă rog, îţi dai seama mai mult sau mai puţin din aceste proiecte supuse dezbaterii, este extrem de important să fii şi o persoană integră", spune directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu.

Proiectele celor doi candidaţi, dar şi ale adjuncţilor procurorului general, precum şi cele ale persoanelor propuse pentru conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, sunt, aşadar, în dezbatere publică, se găsesc pe pagina de internet a CSM, iar, potrivit calendarului modificat ieri, până în 7 mai sunt analizate alături de desfăşurarea unor verificări asupra candidaturilor.

În 8 mai, vor începe interviurile în vederea stabilirii avizului negativ sau pozitiv care este consultativ.

Preşedintele Traian Băsescu poate accepta propunerile şi dacă CSM consideră că un candidat sau altul nu este cel potrivit.