Comunităţile maghiare nu renunţă la autonomie

Comunităţile maghiare din bazinul carpatic nu au renunţat la lupta lor pentru autonomie, iar aceste comunităţi trebuie să se apere permanent de atacurile lansate împotriva lor, a declarat vineri, la Oradea, secretarul de stat ungar pentru politică naţională, Árpád János Potápi, la consfătuirea Consiliului Autonomiei Maghiare din Bazinul Carpatic (KMAT).
În discursul său, oficialul ungar a precizat că numai în Voivodina s-au înregistrat progrese în domeniul autonomiei. Árpád János Potápi a afirmat că, atâta timp cât maghiarii din Ţinutul Secuiesc manifestă dezinteres faţă de autonomie, sunt puţine şanse de izbândă. În opinia secretarului de stat ungar, mai întâi trebuie întărită dorinţa de autonomie a comunităţii maghiare, după care trebuie convinşi românii, iar la aceasta trebuie adaptată politica Ungariei şi a României şi mai trebuie obţinut sprijinul Uniunii Europene.

"Situaţia nu este cu nimic mai bună decât cea din 1995 sau din 2004", a declarat Árpád János Potápi, care a adăugat că politica naţională a Ungariei se concentrează pe propăşirea maghiarilor pe pământul lor natal, prin acordarea şi a unui sprijin economic comunităţilor maghiare. Afirmaţia oficialului ungar referitoare la dezinteresul faţă de autonomie a fost contestată atât de preşedintele KMAT, László Tőkés, cât şi de preşedintele Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), Zsolt Szilágyi. László Tőkés a comparat dorinţa de autonomie a secuilor cu credinţa religioasă a acelor oameni care merg rar la biserică, dar care sunt credincioşi.

Preşedintele KMAT a afirmat că maghiarii din Transilvania au o dorinţă de autonomie mai mare decât a maghiarilor din alte regiuni ale Bazinului Carpatic. Acest fapt are o explicaţie de ordin istoric, anume conştiinţa statalităţii Transilvaniei, a afirmat László Tőkés. La rândul său, Zsolt Szilágyi a declarat că marşul secuilor din octomprie 2013 şi "referendumul" organizat de Consiliulul Naţional Secuiesc (CNS) în 2007 au arătat că autonomia este o "dorinţă populară" în Ţinutul Secuiesc. Însărcinatul premierului Ungariei, Katalin Szili, a afirmat în discursul său că diferitele proiecte de autonomie trebuie mai întâi aduse la un numitor comun în cadrul comunităţilor maghiare şi numai după aceea trebuie supuse dezbaterii în ţările cu comunităţi maghiare.

Potrivit MTI, citată de Rador, Katalin Szili a adăugat că deosebirea esenţială dintre cele două proiecte cu privire la autonomia Ţinutului Secuiesc este că, în timp ce CNS solicită autonomie pentru Ţinutul Secuiesc istoric, priectul elaborat de UDMR şi Partidul Civic Maghiar (PCM) se referă la autonomia maghiarilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, deci şi la comunităţile dispersate de maghiari. După consfătuirea KMAT, la Oradea va fi organizată o conferinţă pe tema autonomiei, la care au fost invitaţi şi mai mulţi experţi europeni.