Comunitatea secuiască cere oficializarea limbii maghiare

Adunare generală a aleşilor locali din aşa-zisul Ţinut Secuiesc a adoptat o hotărâre prin care se angajează să asigure limbii maghiare un statut egal cu cel al limbii române în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

În această hotărâre se afirmă că orice cetăţean din aşa-zisul Ţinut Secuiesc are dreptul să folosească ambele limbi în scris şi vorbit, iar administraţia locală are obligaţia de a garanta egalitatea acestora.

Adunarea a reunit aproximativ 300 de primari, consilieri locali şi judeţeni din Covasna, Harghita şi Mureş.

Adunarea aleşilor locali a mai adoptat o hotărâre prin care a decis ca ziua de 15 martie, Ziua Maghiarimii să fie declarată sărbătoare de interes local şi să fie zi liberă pentru maghiarii din România.

Prima ediţie a adunării aleşilor locali din cele trei judeţe a avut loc anul trecut, la Miercurea Ciuc, în judeţul Harghita.

Atunci, participanţii au decis să organizeze referendumuri locale pe temele aflate şi pe ordinea de zi.

La Adunarea aleşilor locali, care s-a dorit a fi un fel de parlament regional, au fost invitaţi primarii, consilierii locali şi judeţeni din Covasna, Harghita şi Mureş, aparţinând tuturor formaţiunilor politice.

Niciunul dintre partidele româneşti nu a confirmat participarea.

Referindu-se la această iniţiativă, liderii UDMR Covasna au declarat că subiectul abordat nu este unul nou, că în Secuime limba maghiară este de facto limbă oficială, dar că ar trebui să capete acest statut şi de jure, nu doar în cele trei judeţe, ci în toată Transilvania.

Politicienii români şi lideri societăţii civile româneşti din zonă sunt împotriva acestui demers, pe care-l consideră anticonstituţional şi care, în opinia lor, reprezintă încă un pas spre autonomia teritorială pe criterii etnice.

Forumul Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş a anunţat că pe 20 martie va organiza la Topliţa o adunare populară, în replică la demersurile separatiste ale liderilor maghiari.