Comisia Europeană nu a făcut încă publice concluziile sale după discuțiile de la Bruxelles de la începutul săptămânii cu miniștri ai Guvernului României

Surse oficiale de la Bruxelles spun că planurile și măsurile prezentate de cei trei miniștri nu au convins Comisia Europeană că sunt suficiente pentru a redresa situația din România. Măsurile de reformă nu sunt văzute de Comisie ca fiind unele esențiale sau pe măsura angajamentelor, inclusiv ministrul finanțelor, Marcel Boloș, spunea că Bruxelles-ul așteaptă mai mult.

Nici propunerile privind amânarea sau modificarea țintelor de deficit bugetar nu au fost primite bine, mai ales că România are o situație fragilă din acest punct de vedere, în condițiile în care este singurul stat membru cu o procedură de infringement, ce-i drept înghețată în momentul declanșării pandemiei. Comisia Europeană nu a comunicat nimic public în legătură cu discuțiile cum guvernul român și nici nu o va face conform procedurilor care presupun comunicarea strict cu executivul de la București.

Ceea ce am putea ști însă despre poziția Comisiei Europene vine fie pe canale neoficiale, fie din recomandări și rapoarte de țară din trecut, cum ar fi cele de pe 24 mai. Prin comparație, putem vedea diferențele între ce vrea Comisia și ce face România.

Toate problemele sunt împachetate sub formula, citez: ”România crește repede, dar odată cu acest lucru cresc și vulnerabilitățile sale”, am încheiat citatul. La capitolul vulnerabilități apare din nou deficitul bugetar, creșterea sa galopantă de anul acesta a făcut ca reprezentanții Comisiei să se deplaseze în România special pentru a înțelege ce se întâmplă, dar recomandările Comisiei pot fi întrevăzute și din raportul Băncii Mondiale din martie 2023.

Acest raport vizează reformele fiscale care trebuie aplicate de România pentru a îndeplini țintele din PNRR, un document finanțat tot de Uniunea Europeană.