Comisia Europeană, mulţumită de reformele în justiţie
Miniştri de externe din ţările Uniunii Europene s-au declarat de acord cu ultimele rapoarte ale Comsiei Europene privind reforma justiţiei în România şi Bulgaria.
Articol de Luminiţa Apostol, 13 Septembrie 2010, 20:08
Toţi cei 26 de miniştri de externe din ţările Uniunii Europene s-au declarat de acord cu ultimele rapoarte ale Comsiei Europene privind reforma justiţiei în România şi Bulgaria.
Consiliul Miniştrilor a salutat unele progrese realizate de România în domeniul justiţiei, dar a identificat şi destule lacune.
Sunt recunoscute progresele făcute de România în ultima perioadă, cu referiri la adoptarea codurilor de procedură civilă şi penală şi la adoptarea variantei revizuite a legii privind Agenţia Naţională de Integritate.
De asemenea, raportul vorbeşte despre bilanţul stabil şi satisfăcător al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi apreciază că eforturile procurorului general în lupta împotriva corupţiei încep să-şi arate roadele.
La capitolul nerealizări, miniştrii de externe au semnalat că în România nu există o politică anticorupţie coordonată între diferitele sectoare ale guvernului, că există o lipsă de eficienţă a procesului în instanţă.
Este semnalată ca o problemă majoră, lipsa de resurse umane, ca şi necesitatea unei legislaţii îmbunătăţite pentru reglementarea conflictelor de interese şi în acest context, există o referire la îmbunătăţirea legislaţiei privind achiziţiile publice.
Problemele romilor nu au afectat raportul
Au existat temeri că vor fi anumite ţări care vor pune dificultăţi la adoptarea textului declaraţiei - şi este vorba aici de Franţa şi de problema cunoscută a romilor.
Însă textul a fost adoptat fără dezbateri.
Secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, a declarat că nu a existat niciun fel de luare de poziţie care să lege cumva mecanismul de cooperare şi verificare de alte dosare importante, cum este procesul de aderare la Spaţiul Schengen sau chestiuni legate de incluziunea socială a romilor, sau accesarea fondurilor europene.
El a adăugat că toate problemele nominalizate ca nerealizări sunt chestiuni pe care autorităţile române le cunosc foarte bine şi pe care şi le asumă, iar de aici este nevoie ca în primul rând Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, să facă tot ce trebuie făcut pentru ca aceste condiţionalităţi să fie rezolvate.
