Comisarul Corina Creţu, la RRA, despre politica de coeziune EU

Într-un interviu acordat pentru România Actualităţi, comisarul european Corina Ceţu i-a prezentat redactorului Eugen Corioanu informaţii în exclusivitate pe tema politicilor monetare de coeziune ale Uniunii Eropene. Informaţiile prezentate includ şi date despre viitorul UE după Brexit.

Eugen Corioanu: Aţi prezentat astăzi noua politică modernă de coeziune după anul 2020. Puteţi să ne spuneţi şi nouă care sunt principalele coordonate?

Corina Creţu: În primul rând, într-adevăr, cred că este poate cel mai important moment din timpul mandatului meu ca şi comisar european pentru politică regională. Am lucrat foarte mult împreună cu colegii mei la această politică regională şi de coeziune după anul 2020. Pentru prima data în istoria UE politica de coeziune este cea mai importantă politică, este principala sursă de investiţii în Europa, fiind, aşa cum spun întotdeauna, cea mai elocventă expresie a solidarităţii şi care are ca scop reducerea disparităţilor economice, sociale şi teritoriale de pe întreg teritoriul european. Deci vorbim despre noua politică de coeziune pentru perioada financiară 2021-2027. Cred că, în contextul actual, când avem acest fapt trist - faptul că al doilea mare contributor pleacă, părăseşte UE -, când avem noi priorităţi, am reuşit să propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile. Ştiţi foarte bine că a fost pusă sub semnul întrebării această chestiune, dar practic cred că trebuie să rămânem la o politică de coeziune aşa cum este semnată ea în tratat, care nu lasă pe nimeni în urmă.

Am îmbunătăţit flexibilitatea acestei politici pentru a o adapta la noile priorităţi şi, bineînţeles, pentru a spori protecţia cetăţenilor UE. O mare reuşită este simplificarea, pentru că acum venim cu un manual pentru toate cele şapte fonduri, am simplificat normele, iar acest lucru va fi în beneficiul tuturor, de la întreprinderi mici la antreprenori, la şcoli, spitale care vor putea obţine fonduri mai uşor. De asemenea, practic, priorităţile sunt doar cinci: în primul rând o politică în inovare în sprijinirea micilor întreprinderi, tehnologii digitale, deci o politică inteligentă; a doua prioritate se referă la investiţiile în toate regiunile, o abordare adaptată şi iniţiative la nivel local. Practic, noua perioadă de programare de după 2020 - vom acorda mai mult sprijin autorităţilor locale, urbane şi teritoriale, vor fi mult mai mult implicate în gestionarea fondurilor europene, pentru că noi credem că regiunile şi oraşele ştiu mai bine decât noi, la Bruxelles, în ce trebuie să investească şi care sunt nevoile acestora. Deci, aşa cum spuneam, avem o simplificare a accesului la fonduri, un cadru unic de reglementare, adaptarea la necesităţi, de asemenea un singur nivel de control de audit. Din acest punct de vedere, cred că avem un buget cuprinzător. Comisia propune modernizarea politicii de coeziune. Suntem încrezători că economia UE este în curs de redresare şi ne bazăm pe un buget de 374 de miliarde de euro pentru toate cele 27 de state membre. Din cele 374 de miliarde, 75% dintre resurse vor fi direcţionate în continuare către regiunile care au cea mai mare nevoie de investiţii, deci către regiunile cel mai puţin dezvoltate.

Eugen Corioanu: Există deja clarificat capitolul despre România?

Corina Creţu: Sigur, noi am realizat şi am prezentat astăzi în conferinţa de presă metodologia de calcul. Deci Produsul Intern Brut pe cap de locuitor este principalul instrument în continuare, a fost folosit încă din anul 1999 la împărţirea bugetului şi stabilirea alocaţiilor pe ţări. 80% din indicatori este, cum am spus, Produsul Intern Brut, s-a adăugat un indicator care se referă la rata şomajului, în special în rândul tinerilor, un alt indicator legat de lupta împotriva schimbărilor climaterice şi un alt indicator, de fapt un fel de premiu pentru regiunile care doresc să integreze migranţi. Potrivit tuturor acestor indicatori, România se află printre ţările care câştigă cel mai mult, România, Bulgaria şi Grecia - plus 8% faţă de perioada anterioară. Important este să şi folosim aceşti bani pe proiecte concrete, care să vină în îmbunătăţirea vieţii oamenilor. Şi cred că trebuie să începem - eu, sigur, ca şi comisar, împreună cu autorităţile naţionale şi locale - să pregătim proiecte din timp pentru a folosi această oportunitate. Pentru mine a fost astăzi cel mai important moment al mandatului meu, pentru că ştiu că în continuare România, dar şi toate statele membre, toate regiunile vor putea folosi aceste fonduri de solidaritate.