Comemorare a Holocaustului

La 9 octombrie, în România se comemorează data la care în 1941 a început deportarea evreilor din Bucovina în Transnistria.

În Bucureşti şi în ţară se organizează acţiuni şi ceremonii în amintirea celor peste un sfert de milion de evrei ucişi după deportarea de acum 71 de ani.

În ţara noastră, autorităţile au recunoscut Holocaustul în 2004, pe baza concluziilor formulate de Comisia specială pentru studierea deportărlor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Semnificaţia Holocaustului din România este explicată de preşedintele Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer.

"Este totalitatea măsurilor luate în timp de autorităţile române împotriva evreilor - o discriminare, de la cele mai mici lucruri, de la cele mai grave, dreptul la viaţă. Şi atunci vorbim de Holocaust în acest sens larg, dar care are momentul definitoriu al începerii deportărilor în Transnistria. Trebuie să precizăm că în acest Holocaust din România, în afară de măsurile de discriminare cu Steaua lui David obligatoriu de purtat de populaţia evreiască, eliminarea din şcoli, raţionalizarea discriminatorie a dreptului la hrana cea de toate zilele, interdicţia participării evreilor la învăţământul public de stat, măsuri care au însemnat o puternică discriminare, având şi acest moment al deportărilor", a spus preşedintele Comunităţilor Evreieşti din România.

Programe de educaţie în şcoli

Potrivit lui Aurel Vainer, în România se desfăşoară de câţiva ani buni programe de educaţie în şcoli pentru ca lecţia Holocaustului să fie bine învăţată.

"Din raportul Comisiei Wiesel rezultă că în timpul Holocaustului, datorat regimului lui Antonescu şi trupelor române care au acţionat, au încetat să mai existe 280-380 de mii de evrei, prin aceste deportări în Transnistria şi cuprinzând uciderea unnui număr mare de evrei din Basarabia şi parte din Ucraina, care a fost sub administraţia românească, dar adăugăm la cifrele pe care le-am amintit 135.000 de evrei din Transilvania de Nord, ocupată atunci de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena, în timpul regimului horthyst şi mai ales în ultima sa fază, a guvernării lui Selassie, când 135.000 de evrei din Transilvania de Nord au luat calea lagărelor de concentrare nazistă, din care dacă s-au întors 10%. În România se desfăşoară de câţiva ani buni programe de educaţie în şcoli pentru ca lecţia Holocaustului să fie bine învăţată, astfel încât să se evite ca în viitor să se mai întâmple grozăviile care au fost în timpul acestui Holocaust", a spus Aurel Vainer.

Fenomenul antisemitismului în România nu are virulenţa care se întâlneşte în alte locuri, afirmă Aurel Vainer.

"Parlamentul României a sprijinit, prin adoptarea legislaţiei, Ordonanţa 31, care a fost emisă de guvern, dar, în acelaşi timp, este vorba de Legea 107, care a legiferat ordonanţa prin care în România se ia atitudine împotriva celor care propagă antisemitismul, xenofobia, negaţionismul. România este o ţară în care putem spune astăzi că fenomenul antisemitismului nu are virulenţa care se întâlneşte în alte locuri", a declarat preşedintele Comunităţilor Evreieşti din România.

Reuniune de comemorare în Bucureşti

La Memorialul Holocaustului, se va ţine o reuniune de comemorare şi se va face o slujbă religioasă.

"Cu o zi mai târziu decât ziua oficială a comemorării, este o singură explicaţie: pe 9 octombrie este o sărbătoare evreiască extrem de importantă, bucuria primirii Tora - în ebraică se cheamă Simhat Torá, bucuria Torei - şi există în canoanele cultului mozaic, atunci când este o zi de mare bucurie, nu se pomenesc lucruri triste.

"În Bucureşti, la Memorialul Holocaustului, se va ţine o reuniune de comemorare, se va face o slujbă religioasă, se vor ţine alocuţiuni şi se vor depune coroane de flori de toţi cei care doresc să sublinieze această pagină grea, dureroasă, urâtă din istoria poporului evreu şi, aş spune, a poporului român", a spus Aurel Vainer.