Codul Muncii "trebuie modificat"

Blocul Naţional Sindical, una dintre marile centrale sindicale, susţine că este nevoie de o nouă modificare a Codului Muncii, abia intrat în vigoare anul trecut.

Blocul Naţional Sindical consideră că legislaţia muncii a cunoscut mai ales în ultimul an o modificare accelerată care a avut ca efect restrângerea anumitor drepturi salariale, între care dreptul de negociere colectivă şi dreptul la asociere, dar şi diminuarea drepturilor salariale.

De aceea, iniţiatorii proiectului de lege avansează mai multe soluţii privind obiectivele de performanţă, perioada de probă, contractul individual de muncă pe durată determinată sau durata maximă legală a timpului de muncă.

BNS a întocmit un studiu potrivit căruia România este singura ţară din Uniunea Europeană în care aproape un sfert dintre angajaţi au salariul minim pe economie, numărul acestora crescând cu peste 200.000 numai în ultimul an, după modificarea legislaţiei în domeniu.

Dumitru Costin afirmă că România este singura ţară cu un asemenea procent de angajaţi cu salarii minime, restul ţărilor având procente cuprinse între 8% şi 10%.

"În momentul în care un sfert din piaţa muncii tale naţionale, reprezentată de lucrători pe salariul minim, asta arată o piaţă a muncii subdezvoltată, o piaţă a muncii fără perspective, o piaţă a muncii care nu poate să genereze în nici un caz echilibre la fondul public de pensii, la fondul public de şomaj, la fondul public de asigurări de sănătate", a declarat Dumitru Costin.

Se doreşte stabilirea unor garanţii juridice pentru salariaţi

Fostul ministru social-democrat al muncii, Alexandru Athanasiu, susţine că demersul are în vedere punerea de acord a legislaţiei româneşti atât cu legea fundamentală cât şi cu normele în domeniu la nivelul Uniunii Europene.

Mai mult, prin modificarea legislaţiei muncii se doreşte stabilirea unor garanţii juridice pentru salariaţi, garanţii care au fost desfiinţate prin adoptarea Codului muncii anul trecut.

"Exemplele sunt numeroase, aş cita doar două: faptul că aceste contracte pe durată determinată puteau fi prelungite oricât, practic ajungându-se la ideea substituirii celor pe durată nedeterminată, care reprezintă principiul şi la nivelul Uniunii Europene, cu cele pe durată determinată sau instituirea unor obiective de performanţă drept condiţie unică şi imperativă de concediere a salariaţilor de pildă, ceea ce este străin naturii contractului de muncă, care nu este un contract care se încheie cu obligaţii de rezultat, cum se spune în drept, ci este un contract care instituie obligaţii de mijloace sau de diligenţă din partea lucrătorului", a declarat Alexandru Athanasiu.

Iniţiatorii proiectului susţin că soluţiile avansate asigură un cadru normativ echilibrat în distribuirea drepturilor şi obligaţiilor partenerilor relaţiei de muncă.

Alexandru Athanasiu afirmă că proiectul de modificare a legislaţiei în domeniul muncii va fi pus în dezbatere publică, fiind aşteptate observaţii atât din partea sindicatelor cât şi a societăţii civile.