Codul Muncii, adoptat prin asumarea răspunderii guvernului

După dezbateri de luni de zile asupra Codului Muncii, executivul s-a reunit în şedinţă specială pentru definitivarea textului.

Deşi nu a ajuns la o variantă care să mulţumească şi sindicatele, şi patronatele, guvernul a decis ca marţi să îşi angajeze răspunderea în Parlament pe noul Cod al Muncii, transmite redactorul Radio România, Angela Bârgăoan.

Potivit şefului executivului, Emil Boc, cu acest nou Cod al Muncii se încheie un cerc al reformelor importante ale statului din care mai fac parte Codurile juridice, legea pensiilor, legea salarizării şi cea a educaţiei.

S-a ales şi în acest caz asumarea răspunderii pentru ca prevederile să poată fi implementate cât mai repede, potrivit premierului.

În cazul angajării răspunderii, dacă nu se depune o moţiune de cenzură sau dacă aceasta este respinsă, proiectul propus de guvern se consideră imediat adoptat, fără a mai fi necesară parcurgerea etapelor pe care le presupune o dezbatere parlamentară.

Premierul Emil Boc susţine că este necesar acest act normativ pentru ca românii să îşi găsească mai rapid un loc de muncă, angajatorii să poată angaja mai uşor şi să nu mai folosească munca la negru.

Se urmăreşte, aşadar, o flexibilizare a pieţei muncii, în condiţiile în care România ocupă la acest capitol locul 114 din 139 de ţări evaluate de către Forumul Economic Mondial.

Primul-ministru spune că singurul criteriu de evaluare a angajaţilor va fi performanţa, inclusiv în cazul concedierilor colective, unde criteriile sociale se vor aplica după criteriile de performanţă.

O altă prevedere limitează la 48 de ore pe săptămână durata maximă legală a timpului de muncă, iar contractele individuale pe durată determinată vor putea fi încheiate pe o perioadă de 36 de luni, faţă de 24, cât prevede actualul Cod al Muncii.

La o primă analiză, ministerul muncii a reţinut la sfârşitul săptămânii care s-a încheiat 11 dintre cele 144 de amendamente depuse de către senatori şi deputaţi.

Opoziţia pregăteşte moţiunea de cenzură

Opoziţia a refuzat să vină cu propuneri pe motiv că are pregătit propriul proiect de modificare a Codului Muncii, informează reporterul Radio România, Dan Carp.

Cele 11 amendamente nu aduc modificări esenţiale actului normativ, potrivit reprezentanţilor coaliţiei de guvernare.

Liderul grupului UDMR din Senat, Andras Fekete, spune că a fost acceptată cerinţa Uniunii referitoare la concedierile colective.

Aceasta prevede ca cei disponibilizaţi să aibă prioritate la reangajare în cadrul aceleiaşi firme.

"Dacă firma respectivă, în termen de 45 de zile, îşi reia activitatea în forţă, să aibă o prioritate la reangajare şi aceşti angajaţi, la reangajare, să nu mai aibă perioadă de probă sau examen, din moment ce tot de la aceeaşi firmă au plecat" afirmă liderul grupului UDMR din Senat, Andras Fekete.

Aceeaşi prevedere este susţinută şi de UNPR.

Preşedintele formaţiunii, Marian Sârbu, susţine că prioritatea la reangajare pentru cei disponibilizaţi este unul dintre cele două amendamente aduse de UNPR şi acceptate de Guvern.

"Pentru salariaţi este o măsură de protecţie destul de rezonabilă în condiţiile în care textul iniţial nu prevede niciun fel de îngrădire pentru angajator, în condiţiile în care dorea să disponibilizeze colectiv, pe criterii economice" afirmă Marian Sârbu.

Niciunul dintre amendamente nu aparţine opoziţiei

De altfel, USL pregăteşte o moţiune de cenzură împotriva guvernului.

Cei care au lucrat la textul moţiunii argumentează că noul Cod, în forma prezentată, ar dezavantaja şi angajaţii şi angajatorii.

Deputatul PNL, Mariana Câmpeanu, atrage atenţia că opoziţia a depus în Parlament o propunere legislativă pe Codul Muncii, care a fost acceptată şi de patronate şi de sindicate, dar ignorată de Guvern.

Dacă textul Codului nu va arăta la fel în urma amendamentelor, mai spune Mariana Câmpeanu, atunci opoziţia va iniţia moţiune de cenzură.

"L-am finalizat în forma în care ne-a fost prezentată. El nu va fi depus până n-o să vedem forma finală, cu amendamentele acceptate. Dacă toate amendamentele sunt acceptate şi ele, atunci varianta acestui cod al muncii o să fie la fel cu cea pe care o agrează sindicatele şi patronatele, atunci înseamnă că moţiunea nu mai are obiect, nu?" afirmă Mariana Câmpeanu.

Co-preşedintele USL, Victor Ponta, spune că este de neacceptat şi faptul că guvernul încearcă din nou să adopte o lege importantă prin asumarea răspunderii, aceasta fiind a unsprezecea oară când premierul Boc recurge la această metodă.

"O procedură cu totul şi cu totul anormală, care denotă un guvern fără susţinere şi incapabil să-şi treacă prin majoritatea parlamentară legi importante pentru ţară, incapabil de a dialoga cu partenerii sociali. Se reglementează domenii importante ale societăţii, se reglementează prost" afirmă liderul PSD, Victor Ponta.

Moţiunea va fi depusă mâine, imediat după angajarea răspunderii guvernului, potrivit lui Victor Ponta.

Acesta spune că toţi parlamentarii opoziţiei vor vota moţiunea de cenzură şi se aşteaptă ca măcar o parte dintre reprezentanţii puterii să le urmeze exemplul.

Sindicatele scot oamenii în stradă

În timp ce guvernul finalizează noul Cod al Muncii, astfel încât marţi să-şi angajeze răspunderea în Parlament pentru actul normativ, sindicatele pregătesc tot pentru mâine un miting la Palatul Parlamentului.

E prima acţiune de protest comună a sindicatelor la nivel naţional, după ce până acum au fost organizate pichete locale.

Astfel de proteste au avut loc şi luni în ţară.

Sute de oameni s-au strâns în faţa prefecturilor din mai multe judeţe, printre care Constanţa, Giurgiu, Harghita şi Bihor.

În Botoşani, frigul pare să-i fi pus pe fugă pe protestari. Din cei 1.300 de oameni anunţaţi şi aşteptati de sindicate, în stradă au apărut cel mult 400, potrivit corespondentului nostru, Gina Poenaru.

Sindicaliştii au înmânat lista cu revendicări prefectului judeţului Botoşani, Cristian Roman.