Codul educaţiei, în dezbatere publică

Bacalaureatul va cuprinde, potrivit proiectului, trei probe scrise, testele orale fiind eliminate. Admitereaa la liceu ar putea să se facă tot computerizat, iar învăţământul obligatoriu ar trebui să fie de 13 clase, în care să fie inclusă şi grupa pregătitoare. De asemenea, s-a mai stabilit reducerea numărului de ore în învăţământul gimnazial şi liceal, de la 31, respectiv 33 de ore săptămânal, la 30 de ore maximum.

Elevii, potrivit prevederilor proiectului statutului elevilor, îşi vor putea contesta notele primite, evaluarea urmând să fie făcută de o comisie formată din doi profesori. Elevul poate contesta nota şi în faţa directorului unităţii şcolare, dacă se declară în continuare nemulţumit. Pe de altă parte, în urma discuţiilor care au vizat proiectul Statutului cadrelor didactice, s-a decis ca cei care doresc să intre în învăţământ să fie obligaţi să predea timp de un an, ca stagiar, sub îndrumarea unui mentor.

Noul Cod al educaţiei a fost conceput, definitivat şi asumat, sub coordonarea Ministrului Educaţiei, de către reprezentanţii Ministerului, ai Federaţiilor Sindicale, Federaţiilor Studenţeşti şi de Părinţi, precum şi de reprezentanţii Consiliului Naţional al Elevilor şi ai Comunităţii Academice.

Înnainte de lansarea oficială a Codului educaţiei, ministrul Ecaterina Andronescu spunea că, acesta este coerent, modelabil prin dezbatere publică şi include şi propuneri din proiectele Miclea şi Adomniţei.

PD-L are opinii opuse. Cătălin Croitoru a criticat actualul proiect apreciind că "acolo sunt nişte texte deplorabile. Nu sunt legi, sunt regulamente de ordine interioară", şi că proiectul codului "întoarce sistemul la paradigma comunistă".

Unul din reprezentanții societății civile, Societatea Academică Română consideră că este nevoie de o dezbatere publică, pe fondul legilor educaţiei, care să implice cât mai mulţi actori interesaţi.

Noul cod al educatiei poate fii descarcat si citit de aici.