Clujenii redescoperă plăcerea de a fi cafegii

Clujenii încep să redescopere plăcerea de a savura cafeaua întocmai cum făceau părinţii şi bunicii lor înainte de instaurarea comunismului.

Pe vremea aceea, predominau cafenelele în stil vienez. Acum, însă, lucrurile s-au diversificat, iar alături de cafenelele în stilul celor din capitala Austriei, au apărut şi cafenele în stil elveţian ori italian.

Cafenele faimoase

Istoricul Leonard Horvath spune că, în perioadele antebelică şi interbelică, existau cafene faimoase. Unele dintre ele sunt pomenite inclusiv în cărţi celebre, cum ar fi ”Dracula” a lui Bram Stoker. Cele mai renumite cafenele erau ”New York” şi cafeneaua actualului hotel Melody, care, pe vremea Imperiului Austro-Ungar, purta numele de ”Pannonia”.

În perioada interbelică, au apărut noi cafenele, cum ar fi cele din zona Urania. În perioada comunistă, cafeaua a devenit un lux, iar oamenii erau obligaţi să consume inclusiv fierturi de cicoare ori de cereale, pe care le botezaseră în glumă ”nechezol”. Însă, după căderea comunismului, ei redescoperă plăcerea de a consuma o cafea bună. ”Este un mijloc de socializare şi ţine de istoria mentalităţilor colective. Pentru mine, cafeaua germană este cea mai rafinată, dar este o chestiune de gust. Acum, stilul de preparare a cafelei este foarte diversificat şi reflectă, într-o formă micro, globalizarea”, spune Leonard Horvath.

Branduri locale de cafea

La rândul său, proprietarul brandului Atelier du Cafe, care reuneşte cafenele şi magazine de cafea şi de trabucuri, Claudiu Peter, afirmă că a crescut foarte mult interesul clujenilor faţă de cafeaua de bună calitate. Cei mai mulţi dintre clienţii săi preferă mărci italieneşti. ”Însă tot mai mulţi se orientează şi către cafeaua preparată în Elveţia, care are o diversitate mai mare de arome şi de tărie”, spune Claudiu Peter.

În Cluj-Napoca, există chiar un brand local de cafea, Il Cafe, care aparţine viceconsulului onorific al Italiei în oraş, Radu Pâslaru, şi asociaţilor acestuia. Există, apoi, un alt brand românesc, Cofee Beans, care este produs într-un atelier în care diferitele soiuri de cafea sunt prăjite şi măcinate pe loc, în faţa clienţilor. O familie de slovaci, stabilită la Cluj, a deschis Cafe Viena, unde este reprodusă un colţ din capitala austriacă. Însă acestea sunt doar câteva exemple.

Arabica, cel mai bun soi de cafea

Cunoscătorii spune că cea mai bună cafea este cea din soiul arabica, însă sunt mulţi oameni care preferă soiul robusta, pentru că este mai ieftin. ”Diferenţa dintre soiul arabica şi robusta est aceeaşi dintre un vin de soi nobil şi unul produs la ţară”, spune Marin Petrache, de profesie barman. Apoi, există diferite secrete de preparare. În general, cafenelele păstrează cu străşnicie reţetele de succes.

Totuşi, cafegiii cu experienţă spun că o cafea vieneză, de exemplu, trebuie să aibă un adaos de frişcă şi de scorţişoară, iar una braziliană aduce şi puţină pudră de cacao, pe lângă boabele măcinate de cafea.

Diferă şi modul de fierbere. Există aparate speciale, care produc specialităţile italieneşti espresso şi ristretto, dar şi oameni care preferă cafeaua turcească, fiartă în ibric. Totuşi, pentru că este metoda cea mai comodă, cei mai mulţi preferă cafeaua la filtru. Nu de alta, dar este metoda cea mai simplă de preparare.